Este puţin probabil ca UE să ajungă la un acord privind noile reguli fiscale până la finalul anului, spune ministrul italian al Economiei

Este puţin probabil ca Uniunea Europeană să ajungă la un acord privind noile reguli fiscale până la finalul anului, aşa cum era planificat, a declarat ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În martie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să îşi pregătească bugetele pentru 2024 având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB “pe termen mediu”, investind în acelaşi timp în creştere verde şi digitală.

Aşa cum a anunţat încă de la finele anului trecut, Clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate şi de creştere, care prevede, în cazul unei recesiuni economice grave, o abatere temporară de la cerinţele bugetare care se aplică în mod normal, va fi dezactivată la sfârşitul anului 2023. Ieşirea din perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală va duce la reluarea recomandărilor specifice fiecărei ţări privind politica bugetară, care sunt cuantificate şi diferenţiate în funcţie de provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce priveşte datoria publică.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

UE este sub presiune pentru a stabili noi reglementări fiscale care să fie acceptate de toate statele membre UE, Italia fiind în favoarea unei abordări mai puţin stricte, faţă de alte guverne din nordul Europei.

Probabil nu se va încheia un acord până la termenul limită stabilit la finalul anului, le-a spus jurnaliştilor Giorgetti. Deja Comisia Europeană a prezentat “un fel de îndrumări în eventualitatea în care nu se reuşeşte adoptarea noului Pact până la finalul anului, ceea ce va fi cel mai probabil rezultat”, a adăugat oficialul italian.

Italia pregăteşte un buget dificil pe 2024, în care ar urma să se regăsească reducerile de taxe promise de premierul Giorgia Meloni, în timp ce vor trebui luate măsuri pentru reducerea deficitului, economia ţării confruntându-se cu o încetinire.

Meloni a cerut miniştrilor “să evite risipa” în propunerile pe care le vor înainta pentru buget, înainte ca acesta să fie prezentat Parlamentului, în octombrie.

Situaţia este dificilă, dar Guvernul “va încerca” să-şi îndeplinească actualele angajamente privind reducerea deficitului şi a datoriei, a dat asigurări Giorgetti.

Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost introduse pentru a limita împrumuturile guvernamentale şi a garanta valoarea monedei unice. Aceste reguli cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.

Regulile actuale, care sunt aceleaşi pentru toate statele membre UE, prevăd o reducerea anuală a datoriilor cu 1/20 din excesul de peste 60% din PIB. Însă, aceste reguli sunt suspendate până la finele anului şi ar urma să intre din nou în vigoare în 2024, dacă până atunci nu vor fi convenite unele noi.