Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com
Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în următorul trimestru și la 7,1% în decembrie 2023, față de 7,0 % în proiecția precedentă, arată minuta ședinței de politică monetară a BNR din 10 mai, în care s-a decis menținerea dobânzii cheie la 7% Estimările actuale arată că inflația se va reduce la 4,2% în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, și la 3,9% în martie 2025, rămânând ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 este 11,23%, conform datelor publicate în 12 mai de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, indicatorul continuă scăderea, după ce rata anuală a inflației în luna martie era de 14,5%, față de 15,5% înregistrată în luna precedentă.
În cadrul ședinței BNR, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în martie 2023, la 14,53%, de la 15,52% în februarie, reducându-se astfel considerabil față de nivelul de la finele anului trecut, de 16,37%. S-a observat că dinamica inflației a înregistrat în trimestrul I 2023 prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat, și că aceasta a fost antrenată în principal de componentele exogene ale IPC, care și-au accentuat impactul dezinflaționist în acest interval, ca urmare a descreșterii ample a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care, după ce s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, ea a scăzut în martie la 14,6 la sută – nivel similar celui din decembrie 2022 –, pe fondul decelerării mai pronunțate decât s-a anticipat a creșterii prețurilor alimentelor procesate. În același timp, subcomponenta non-alimentară a inflației de bază și-a temperat semnificativ creșterea de dinamică anuală, dar în condițiile înregistrării unor majorări lunare consistente sau mai accentuate de prețuri pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, justificate doar parțial de mărirea începând cu 1 ianuarie 2023 a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că recentul comportament al inflației CORE2 ajustat are ca determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste, descreșteri ale cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, evidențiată inclusiv de sondaje de specialitate, îndeosebi în cazul agenților economici din industrie, servicii și comerț. Acțiunea acestor factori a contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în acest interval din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.
A fost semnalată în acest context inflexiunea produsă în debutul anului curent în evoluția dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă, care, după doi ani de ascensiune, a consemnat scăderi notabile în intervalul ianuarie-martie 2023, ca urmare a decelerării creșterii prețurilor și în cazul bunurilor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au accentuat însă fluctuațiile, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei în primele patru luni ale anului, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a stopat erodarea în ianuarie-februarie, în condițiile în care dinamica anuală a salariului net nominal a egalat-o pe cea în scădere a inflației, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflației evidențiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflației pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflației va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru și la 7,1% în decembrie 2023, față de 7,0 % în proiecția precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2% în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, și la 3,9% în martie 2025, rămânând ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
S-a observat că descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaționist este așteptat să crească progresiv în următoarele trimestre și să afecteze puternic evoluția componentelor exogene ale IPC, dar și dinamica inflației de bază într-o oarecare măsură. Principalele influențe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaționiste și din corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri – inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros –, precum și din ameliorarea considerabilă a funcționării lanțurilor globale de producție și aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configurații a schemelor de plafonare a prețurilor la energie.
Persistă totuși incertitudini legate de dinamica viitoare a prețului combustibililor, dependentă de mișcarea cotației petrolului, dar și în ceea ce privește evoluția în perspectivă a prețurilor LFO, precum și a prețurilor altor produse agroalimentare, având în vedere, pe de o parte, condițiile climaterice adverse și șocurile ce au afectat producția de legume pe plan european și regional în perioada recentă, iar, pe de altă parte, existența premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern, au convenit membrii Consiliului.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense decât în evaluările anterioare, și în atenuare mai graduală, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva restrângerii treptate a excedentului de cerere agregată și de la nivelul în creștere atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodată, dinamica costului unitar cu forța de muncă va mai crește probabil pe ansamblul anului curent, deși mult mai modest decât în 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.
S-a sesizat că inflația de bază va recepta însă tot mai pregnant influențele dezinflaționiste decurgând din efecte de bază și din ajustări descendente ale cotațiilor mărfurilor – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, precum și din ameliorarea funcționării lanțurilor globale de valoare adăugată. Acestora li se vor alătura cele generate de descreșterea treptată, dar mai rapidă decât în prognoza precedentă, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și a dinamicii prețurilor importurilor, de la un nivel totuși în creștere și în trimestrul I 2023 și superior celui anticipat. În același timp, efectele inflaționiste venite din costurile și marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil în scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slăbirii cererii de consum și al tendinței de temperare a inflației, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să scadă treptat din trimestrul II 2023, coborând la 9,3 la sută în decembrie 2023, față de 9,8 la sută în proiecția anterioară, și la 4,3 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior pentru luna decembrie 2024, arată minuta ședinței BNR.