Fonduri în agricultură prin PNDR pentru 2022: Ce submăsuri sunt disponibile și cum poți aplica pentru finanțare

Agricultura

Fondurile europene au devenit de-a lungul anilor surse bune de finanțare pentru cei care vor să deschidă o afacere în domeniul agriculturii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat plăți de peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, până în acest moment. Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin acest program.

Conform AFIR, în anul 2021 valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde euro, iar în anul 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro, cea mai mare sumă fiind plătită în anul 2017 – de 1,8 miliarde euro. Plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

PNDR 2014-2020 a fost prelungit cu încă 2 ani, iar bugetul aferent a fost suplimentat, fiind agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent, conform RUE 2020/2020 al Parlamentului European și al Consiliului, din 23 decembrie 2020. Astfel, pentru cei care doresc să acceseze fonduri prin PNDR în anul 2022, acest lucru încă este posibil.

Prin programul PNDR sunt disponibile în prezent submăsurile:

  • sM 16.4 – Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol (data și ora închiderii sesiunii: 28.02.2022, ora 15:59);
  • sM 16.4 – Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol (data și ora închiderii sesiunii: 28.02.2022, ora 15:59).

Valoarea maximă a sprijinului este de 250.000 de euro. Buget alocat pentru submăsura 16.4 este de 40 milioane euro, iar pentru submăsura 16.4 a este de 10 milioane euro.

Beneficiarii acestor submăsuri sunt parteneriatele constituite în baza unui acord de cooperare din cel puţin un partener din categoriile de mai jos și cel puțin un fermier sau un grup de producători/ o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol, în funcție de submăsură:

  • Fermierii;
  • Organizații neguvernamentale;
  • Consilii Locale;
  • Unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică

Tipul de sprijin este de rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate și plătite efectiv, plată în avans, cu condiția constituirii unei garanții financiare corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului.

Sprijinul se acordă pentru costuri de cooperare și investiţii tangibile şi/ sau intangibile pentru promovarea unor proiecte comune care implică cel puţin două entităţi care cooperează pentru: crearea/ dezvoltarea unui lanţ scurt de aprovizionare/ piețe locale (cu produse alimentare) şi/ sau, precum și pentru activităţi de promovare referitoare la crearea/ dezvoltarea unui lanţ scurt (sau lanţuri scurte) de aprovizionare (cu produse alimentare) şi la piața locală deservită de acest lanț/ aceste lanțului.

Consultanții REI Finance Advisors spun că, până la acest moment, AFIR nu a publicat un calendar estimativ privind lansarea sesiunii de primire a proiectelor pentru anul 2022. Cu toate acestea, Ghidul Solicitantului pentru submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, a fost în consultare publică până la data de 5 februarie 2022, ceea ce presupune apariția unui Ghid final și deschiderea sesiunii de depunere proiecte pentru această submăsură în perioada imediat următoare.

Prin această submăsură, potrivit AFIR, sprijinul nerambursabil se acordă pentru:
Ferme mici, medii și obținere de material de înmulțire și material de plantare fructifer
• Ferme mici:  intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 100.000 euro pentru achiziții simple;
– 300.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);
– 450.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul  exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Ferme medii: intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 200.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);
– 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).
Obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer:
Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare).

• Ferme mari:
– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 250.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie);
-1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Forme asociative :
– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 350.000  euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 600.000 euro pentru obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer
– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie;
– 1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

„Încurajăm beneficiarii eligibili să apeleze cu încredere la programele de finanțare pentru agricultură, una dintre ramurile de bază ale economiei românești, care până în 2027, cât va dura prezentul exercițiu de finanțare europeană, va atrage fonduri ce vor depăși 20 miliarde euro”, a declarat Mihaela Felseghi, project manager REI Finance Advisors.

Principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii care vor să acceseze fonduri europene

„Depunerile acestor proiecte se poate face doar în baza unor business case-uri prealabile. Companiile din domeniu care nu au dificultăți financiare și au cât de cât experiență în a lucra cu finanțatori (bănci, societăți de leasing) și au un comportament bun la plată (față de finanțatori și furnizori) sunt cele care pot depune dosare pentru aceste proiecte”, spune Alinda Bănică, consultant.

Aceste aspecte însă pot pune un ghimpe în coasta micilor jucători din sectorul agricol care nu sunt obișnuiți să facă planuri pe termen lung și să lucreze la un business plan împreună cu specialiști în domeniu.

„Fermierii mai mici ar trebui să țină cont de faptul că aspectul financiar/ contabil al organizației lor nu trebuie neglijat și este necesar să se asigure că sunt sănătoși financiar pentru a avea succes pe aprobarea unor astfel de proiecte la bănci și ulterior la AFIR/ APIA”, precizează aceasta.

Agricultura, un motor din ce în ce mai important al economiei românești

Agricultura rămâne și va deveni un motor tot mai important al economiei în următorii ani, cu finanțări tot mai mari oferite țării noastre din partea UE, în vederea stimulării investițiilor și tehnologizării acestui sector. Anul 2021, de exemplu, a fost unul record al producției de cereale, iar trendul se va păstra și în perioada următoare, când tehnologia, dar mai ales tehnologizarea vor juca un rol cheie în dezvoltarea sectorului la nivel comunitar, spun reprezentanții REI Finance Advisors.

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2021 România înregistra un deficit al productivității forței de muncă de -7,8% în sectorul agriculturii, în timp ce Bulgaria a înregistrat un record de productivitate, de 32,9%, fiind lideri la acest capitol, la nivel european. Această statistică arată că tehnologia va juca un rol cheie în următorii ani. Media celor 27 state membre privind productivitatea muncii în sectorul agricol a fost, la nivelul anului trecut, de 0,7%.

„Deși productivitatea forței de muncă a scăzut în cursul anului trecut, prețul terenurilor arabile din România a crescut la nivelul anului 2020, depășind țări precum Franța, Ungaria, țările baltice sau pe cele ale vecinilor bulgari la hectarul vândut, ceea ce arată un interes tot mai crescut pentru investițiile din țara noastră”, precizează Mihaela Felseghi.

Sursă foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.