România trebuie să renunţe imediat la importurile de resurse fosile din Rusia, pentru că toate ezitările şi întârzierile politicienilor se traduc în pierderi de vieţi omeneşti, atrag atenţia activiştii de mediu ai Greenpeace, citați de Agerpres. În ciuda dovezilor tot mai numeroase privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina, țările blocului comunitar sunt încă divizate în privința sancțiunilor pe tema Energiei.
Organizaţia a lansat o campanie – “Stop Putin! Stop combustibililor fosili din Rusia!”.
România, deşi este mult mai independentă energetic faţă de multe alte state europene, ocupă un loc pe lista ruşinii şi contribuie cu miliarde de euro, prin combustibilii achiziţionaţi, la crimele de război din Ucraina, spun reprezentanții organizației.
“Trebuie să renunţăm imediat la importurile de resurse fosile din Rusia. Toate ezitările şi întârzierile politicienilor se traduc în pierderi de vieţi omeneşti. Este momentul ca guvernele noastre să-şi asume decizii curajoase, să taie răul de la rădăcină, să pună capăt războiului şi să poată vorbi cu demnitate despre realul ajutor dat Ucrainei. Banii pe care îi plătim Rusiei sunt direct răspunzători pentru alimentarea războiului. Aceşti bani sunt mânjiţi cu sângele civililor nevinovaţi. Aceşti bani ar putea fi investiţi în energie regenerabilă, curată, energia păcii, însă politicienii noştri dau dovadă de laşitate”, a declarat Vlad Cătună, coordonator Campanie Climă şi Energie în cadrul Greenpeace România.
În acest context, organizaţia de mediu face un apel către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să impună imediat un embargo asupra combustibililor fosili ruseşti. În acelaşi timp, transmite prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, să pună capăt importurilor acestui tip de combustibili în ţara noastră.
Conform datelor Greenpeace, statele membre ale Uniunii Europene au plătit Rusiei, de la începutul invaziei, peste 31 de miliarde de euro pentru achiziţia de combustibili fosili.
“Încă din primele zile ale războiului absurd pornit de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, Greenpeace a dezvăluit legătura toxică dintre industriile combustibililor fosili şi alimentarea războiului, dar şi felul în care acestea alimentează conflicte, distrug vieţi şi agravează criza climatică. Rosneft, principala companie petrolieră din Rusia şi una dintre cele mai mari din lume, condusă de fostul adjunct al lui Putin, Igor Secin, este un furnizor major de combustibil pentru armata rusă. De fiecare dată când cumpărăm combustibili fosili ruseşti, nu contribuim doar financiar la acest război, ci efectiv menţinem echipamentele militare în funcţiune. Rosneft şi companiile subsidiare, Rosneft-Aero şi Transneft, livrează combustibili armatei ruse dinainte de invazie şi până azi”, transmite organizația.
Informaţiile centralizate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) relevă faptul că peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara după invazia militară comandată de preşedintele rus Vladimir Putin, pe 24 februarie 2022. De asemenea, ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei şi la peste 1.600 de civili ucraineni care şi-au pierdut viaţa.
“Alături de peste 600 de organizaţii din peste 55 de state din toată lumea, am semnat manifestul ‘Stand with Ukraine’, pentru a opri dependenţa globală de combustibilii fosili care care alimentează maşinăria de război a lui Putin. SUA, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Japonia au anunţat deja embargo asupra resurselor fosile din Rusia. E timpul să o facă şi România. Cu curaj şi determinare, nu mereu în coada listei. Pentru a opri acest război, este nevoie însă de cooperare europeană şi de un embargo total şi imediat asupra combustibililor fosili ruseşti, precum şi să urgentăm investiţiile în energie regenerabilă şi eficienţă energetică. În acest moment, România, deşi este mult mai independentă energetic faţă de multe alte state europene, ocupă un loc pe lista ruşinii şi contribuie cu miliarde de euro, prin combustibilii achiziţionaţi, la crimele de război din Ucraina”, se menţionează în comunicat.
Finlanda, Macedonia, Letonia și Estonia sunt puternic dependente de importul de gaze naturale din Rusia, iar România nu ar fi printre țările cele mai afectate de o ruptură a relațiilor cu țara care a invadat Ucraina, arată o analiză economică. Proporția importului rusesc din consumul total de gaze era de 8%, la nivelul anului 2019, și de 10% în anul următor.