Foto: LG Energy Solution
Polonia este principalul producător de baterii litiu-ion din Europa și al doilea la nivel mondial, după China. Cu toate acestea, viitorul industriei este acum sub semnul întrebării, deoarece UE ia în considerare norme mai stricte privind emisiile, care ar putea afecta în special economia poloneză dependentă de cărbune, relatează Notes from Poland.
În luna februarie a acestui an, a intrat în vigoare Regulamentul privind bateriile, o lege a UE care reglementează producția și gestionarea deșeurilor de baterii. Acesta va fi însoțit de o serie de prevederi care vor stabili norme detaliate pentru funcționarea pieței bateriilor în bloc.
Aceste prevederi sunt încă în curs de negociere la Bruxelles, dar există temeri că ele ar putea duce la sfârșitul dominației Poloniei în sectorul bateriilor, care este destinat să joace un rol-cheie în electrificare și în tranziția energetică. Alte state membre doresc, de asemenea, să ia o bucățică din ceea ce, potrivit firmei de consultanță McKinsey, va fi o plăcintă de 400 de miliarde de dolari până în 2030.
Una dintre prevederi va stabili norme pentru calcularea amprentei de carbon a bateriilor, iar rezultatele ar putea avea un impact nu numai asupra subvențiilor, ci și asupra deciziilor investitorilor cu privire la amplasarea fabricilor lor.
În ultimii ani, companiile au fost interesate să înființeze unități de producție în Polonia datorită proximității acesteia față de piața germană și a forței de muncă educate, dar relativ ieftine.
În prezent, țara găzduiește cea mai mare unitate de producție de baterii din Europa – fabrica LG Energy Solution din Wrocław – care, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), reprezintă jumătate din capacitatea totală de producție de baterii din Europa.
În prezent, atunci când un producător dorește să își reducă amprenta de carbon pentru a-și face bateriile mai atractive pentru clienții ecologiști, acesta poate utiliza așa-numitele contracte de achiziție de energie (CAEE) pentru a cumpăra energie verde direct de la un furnizor sau poate compensa emisiile prin achiziționarea de certificate de energie curată pentru a subvenționa datoria de carbon.
Cu toate acestea, în timpul procesului de consultare privind metodologia de calculare a amprentei de carbon a bateriilor, care s-a încheiat la sfârșitul lunii mai 2024, o serie de țări au susținut ca Comisia Europeană să renunțe la posibilitatea compensării emisiilor, informează Institutul Economic Polonez (PIE).
În schimb, acestea au propus ca amprenta de carbon să fie calculată pe baza intensității emisiilor din producția de energie electrică din țara în care se află fabrica de baterii.
Acest lucru ar avantaja țările cu o pondere ridicată a energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum Franța, Suedia și Finlanda, dar ar fi o lovitură pentru țări precum Polonia, care, în ciuda eforturilor tot mai mari de a trece la ecologie, rămâne încă mult în urmă.
Anul trecut, 63,8% din producția de energie a Poloniei a provenit din cărbune, de departe cea mai mare proporție din UE. În 2022, Polonia a fost clasată drept cea mai puțin ecologică țară din UE.
O astfel de modificare a normelor ar afecta și Germania, care s-a îndepărtat de energia nucleară în ultimii ani. La sfârșitul lunii iulie, cinci mari asociații de afaceri germane s-au pronunțat împotriva noii metodologii propuse, potrivit revistei de știri Focus.
„Este de înțeles că liderii industriali actuali și emergenți pot avea rezerve [cu privire la propunere]”, a declarat Kamil Lipiński, șeful departamentului de energie și climă de la PIE, pentru Notes from Poland.
El a subliniat diferențele uriașe în intensitatea emisiilor din țările în cauză: „În unele zile… este 750g/kWh în Polonia, 454g/kWh în Germania și 21g/kWh în Franța”.
Conform calculelor PIE, amprenta de carbon a unui kWh de baterie produs în Franța este de aproximativ 3-4 kilograme, în timp ce în Polonia este de peste zece ori mai mare, de aproximativ 40 de kilograme.
Ce pierde Polonia – și UE?
Aleksander Rajch, membru al consiliului de administrație al New Mobility Association (PSNM), care sprijină dezvoltarea electro-mobilității și a combustibililor alternativi în Polonia și în Europa Centrală și de Est, susține că modificările propuse ar putea afecta industria bateriilor nu numai în Polonia, ci și în întreaga UE.
„Schimbarea, dacă va fi adoptată, va fi negativă, deoarece diminuează cu adevărat potențialul industriei în această regiune. Și nu înseamnă că va merge doar în Europa de Vest. Se va muta și în America de Nord sau Asia”, a declarat acesta pentru Notes from Poland.
Între timp, pentru Polonia, adoptarea metodologiei propuse ar însemna pierderea investițiilor viitoare într-unul dintre sectoarele sale cheie de export. Numai în primul trimestru al acestui an, exporturile de baterii s-au ridicat la 12 miliarde de zloți (2,81 miliarde de euro), aproximativ 2 % din totalul exporturilor de bunuri ale Poloniei, pe locul al doilea după piesele auto în termeni de valoare.
„Acest lucru este, desigur, rău pentru economia Poloniei. Este rău pentru piața muncii”, a spus Rajch. „În Europa Centrală și de Est avem potențialul de a deveni un centru competitiv de producție de baterii. Dacă eliminăm acest potențial din cauza altor probleme [tranziția lentă către energia verde], atunci facem o mișcare greșită aici.”
Mario Draghi, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat, de asemenea, împotriva pierderii unor sectoare-cheie pentru viitorul decarbonizării în recentul său raport privind viitorul competitivității europene elaborat pentru Comisia Europeană (CE).
„Concurența chineză devine acută, determinată de o combinație puternică de subvenții, inovare și scară”, a declarat Draghi la prezentarea raportului în Parlamentul European. „Există încă alte sectoare, cum ar fi bateriile, în care nu dorim să fim complet dependenți de tehnologia străină din motive strategice și, prin urmare, este esențial să păstrăm know-how-ul în Europa.”
Potrivit lui Fabrice Stassi, secretar general al Batteries European Partnership Association (BEPA), legarea amprentei de carbon de mixul energetic al unei țări nu are sens nici „din punctul de vedere al gestionării riscurilor”.
„Nu ar trebui să penalizăm țările pentru mixul lor energetic, având în vedere că nu toate țările și-au îmbunătățit rețelele în același timp”, a declarat el în cadrul Congresului PSNM privind noua mobilitate, desfășurat la Łódź în septembrie. „Ar trebui să încercăm să găsim o soluție care să funcționeze pentru toți, pentru că altfel veți ajunge să plasați investițiile în baterii doar în câteva țări.”
Un viitor incert pentru producția poloneză de baterii
Piotr Jarmowicz, expert în politica industrială și reglementările UE în cadrul Ministerului polonez al Dezvoltării, consideră că modificarea propusă CE ar fi „devastatoare pentru țări precum Polonia”.
„Comisiei Europene trebuie să i se reamintească tot timpul că nicio regiune nu ar trebui să fie lăsată în urmă”, a declarat acesta în cadrul Congresului privind noua mobilitate. „Ceea ce ar trebui să așteptăm cu toții de la cadrul de reglementare al UE este o anumită corectitudine, corectitudine de bază”.
Întreprinderile poloneze, între timp, speră ca CE să le permită să calculeze amprenta de carbon „de la caz la caz”.
„Dacă un investitor este capabil să investească, de exemplu, în [energia] eoliană, în câmpuri solare, atunci de ce ar trebui să fie penalizat pentru că se află într-o țară cu un mix care îl dezavantajează?” a declarat Andrzej Kublik, CEO al QSense, o companie de control al calității și de gestionare a ciclului de viață al bateriilor, pentru Notes from Poland.
Nu este clar când Comisia Europeană va prezenta proiectul său final Parlamentului European și Consiliului European pentru aprobare. Ca răspuns la o întrebare din partea Notes from Poland, Comisia a spus doar că activitatea privind actul delegat „este încă în curs de desfășurare”.
„Comisia a organizat o reuniune a grupului de experți la 11 iulie, în cadrul căreia statele membre au avut posibilitatea de a prezenta în scris observații suplimentare privind proiectul de act delegat”, a precizat aceasta. „Comisia consolidează în prezent toate observațiile primite de statele membre și analizează posibila cale de urmat.”
Potrivit avocatului de mediu Radosław Maruszkin, chiar dacă actul a fost adoptat, Polonia, în calitate de stat membru, ar putea depune o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la invaliditatea unui astfel de act delegat. Cu toate acestea, astfel de recursuri sunt „rareori încununate de succes”, a adăugat el la Congresul New Mobility.
Un astfel de proces, chiar dacă ar fi în cele din urmă încununat de succes, ar lua, de asemenea, mult timp și ar crea și mai multă incertitudine – ceea ce, în sine, ar putea descuraja continuarea investițiilor și a dezvoltării în una dintre cele mai importante industrii ale Poloniei.