Sursa foto: Economedia
Pentru multe firme mici și mijlocii din România, digitalizarea înseamnă un proces foarte departe de ele, foarte complex, complicat și scump, a declarat Bianca Muntean, fondator și coordonator al The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), într-un interviu pentru Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
O mare problemă, mai ales în administrația publică, este teama angajaților că tehnologia este implementată pentru a le lua locul de muncă, potrivit reprezentantei hub-ului. „Nu tehnologia o să ne ia locul de muncă, dar o persoană care va ști să utilizeze tehnologia cu siguranță va putea să ne ia locul nostru de muncă”, a declarat Bianca Muntean.
Potrivit ei, printre provocările pentru mediul de afaceri din perioada următoare va fi și „achitarea” notei de plată pentru banii cheltuiți în ultimul an cu multe cicluri electorale: „Categoric, dacă vorbim și despre România și vedem ce s-a întâmplat în ultimul an cu aceste cicluri electorale în care s-au cheltuit foarte mulți bani, vine nota de plată și cred că toți vom fi angrenați în achitarea acesteia.”
TEDIHT sprijină transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a sectorului public din regiunea de Nord-Vest a României.
Idei importante din interviu:
- „Companiile mici încă nu cunosc sau nu conștientizează pe deplin beneficiile digitalizării”, spune Bianca Muntean.
- Hub-ul a colaborat cu 70-80 de firme în ultimele luni.
- IMM-urile din România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește transformarea digitală.
- Sunt multe zone de business care specifică faptul că le este îngreunat procesul de inovare din cauza reglementărilor europene. Totuși, „trebuie să fim proactivi și să fim cât mai vocali în momentul în care se decid aceste lucruri la Bruxelles”, crede Muntean.
- În România există o lipsă de coordonare a surselor de finanțare disponibile pentru IMM-uri.
- Nu avem atât de multe exemple de succes când vine vorba de inovare în țara noastră.
- Hub-ul vrea să ajute zonele defavorizate, care nu au atâtea oportunități ca centrele urbane.
- Există în România șapte huburi de inovare digitală care pot susține gratuit IMM-urile.
Redăm interviul integral în format text:
Adrian Popa: Bine v-am găsit! O să încep cu o întrebare în ton cu timpurile noastre: Ce înseamnă victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale pentru mediul de afaceri din România?
Bianca Muntean: Acum nu vreau să trec în cealaltă extremă entuziastă, dar pot spune că este o ușurare. Asta se vede și pe partea aceasta, pe zona de bursă, unde vedem cursul leu-euro care s-a apreciat. Pot să vă spun ce s-a întâmplat chiar înainte de alegeri, când zona de îngrijorare și preocupare a oamenilor de afaceri era reală, pentru că nu se vedeau, nu se întrezăreau semne foarte bune.
Dar spun că acum, că ne-a trecut glonțul pe lângă ureche, putem să ne concentrăm pe partea de construcție, pentru că nu urmează vremuri ușoare. Da, într-adevăr, e bine că s-a ales o cale proeuropeană, o cale mai puțin războinică și mai mult constructivă, dar nu ne așteaptă vremuri ușoare.
Adrian Popa: Acum să vorbim puțin despre The European Digital Innovation Hub in Transilvania. Cum s-a născut proiectul?
Bianca Muntean: A fost demarat în 2017. Organizația noastră, Transilvania IT Cluster, este foarte, foarte conectată la nivel european pe componenta de politici europene, iar obiectivul nostru a fost întotdeauna cum să aducem acele politici europene cât mai aproape de oamenii de afaceri din regiunea noastră, din Transilvania, din Cluj, dar și la nivel național și, totodată, cum să-i reprezentăm pe aceștia, interesele și obiectivele lor la nivel european, pentru că deciziile în zona europeană se iau la Comisia Europeană și la Parlamentul European.
În 2017 am organizat o conferință pe componenta de inovare și digitalizare la Cluj-Napoca. A fost o conferință organizată de Comisia Europeană împreună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și cu clusterul nostru, comunitatea de afaceri de acolo, dar și universitățile din regiune, iar acela a fost momentul în care decidenții de la Comisia Europeană ne-au transmis că își doresc să creeze aceste centre regionale care să sprijine transformarea digitală la nivel local, atât a întreprinderilor mici și mijlocii, cât și a autorităților publice locale. Noi, funcționând deja ca o structură asociativă – suntem un ONG – și cunoscând realitățile din piață, de la firul ierbii, ni s-a părut foarte normal să preluăm această provocare și să începem construcția, pentru că, practic, acest centru de inovare digitală din Transilvania nu înseamnă altceva decât conectarea resurselor existente la nivel local și regional.
Partea aceasta să știm cine lucrează pe zona de digitalizare, ce face pe zona de digitalizare, ce resurse ne poate pune la dispoziție, ce experți, ce expertiză, dar și ce zonă de infrastructură au actorii din zonă. Noi practic inventariem toate aceste resurse, le punem la comun și punem în contact această ofertă de digitalizare cu cererea de digitalizare. Așa a apărut ideea transformării și a mega-proiectului, cum îl numim noi, The European Digital Innovation Hub in Transilvania. Aici, pe lângă Transilvania IT Cluster, am decis să aducem alături de noi și componenta de piață, ceea ce înseamnă clusterele și structurile asociative din celelalte domenii de activitate: agricultură, energie, producție, mobilier. Avem actori din domeniul sănătății care sunt alături de noi, industrii creative și așa mai departe.
Adrian Popa: Descrieți-mi, vă rog, procesul. Sunt o firmă mică și vreau să mă digitalizez, să folosesc cele mai noi tehnologii. Care sunt pașii următori?
Bianca Muntean: O să încep un pic dinainte, pentru că ce am constatat noi de-a lungul anilor este că piața nu este pregătită să adopte aceste noi soluții digitale. Companiile mici încă nu cunosc sau nu conștientizează pe deplin beneficiile digitalizării. Pentru IMM-urile din România, digitalizarea înseamnă un proces foarte departe de ele, foarte complex, complicat și scump. Așa că noi, ca și centru de inovare digitală, începem cu zona de educare, cu promovarea digitalizării în general. Ce poate să însemne digitalizarea? O transformare digitală pentru o companie mică sau mijlocie. Avem foarte multe evenimente. Căutăm să ne asociem și cu zona de media, dar și cu organizatori de evenimente din alte sfere, să spargem această bulă de tehnologie și să ajungem la adoptatorii acestor soluții digitale.
Și în cadrul acestor evenimente încercăm să vorbim pe înțelesul omului de rând, deci nu un limbaj de specialitate, despre beneficiile digitalizării. Cum se apucă un astfel de proces de digitalizare? Într-adevăr, după zona aceasta de informare generală, educare a pieței, cum o numim noi, ajungem la a-i invita pe participanți sau pe cei pe care i-am convins și care doresc să se transforme digital să apeleze la serviciile centrului de inovare digitală, pentru că noi funcționăm cu sprijin de la Comisia Europeană, dar și cu sprijin de la Guvernul României.
Procesul de selecție și de oferire a acestor servicii gratuite de transformare digitală trebuie să fie transparent și public. Așadar, lansăm de câteva ori pe an apeluri publice de selecție a beneficiarilor care doresc să acceseze serviciile gratuite de transformare digitală oferite de centrul nostru de inovare.
Există niște termene limită până la care potențialii beneficiari pot să completeze niște formulare foarte ușoare, de maximum 10 pagini. Colegii mei care lucrează în acest centru de inovare digitală îi asistă pe cei care doresc să ne acceseze serviciile în completarea formularului, după care are loc un interviu. E prea mult spus că e un interviu, este o discuție liberă între IMM-urile și autoritățile publice care doresc să acceseze aceste servicii gratuite cu colegii care furnizează servicii, cu care urmează să lucreze, să colaboreze pe parcursul inițiativei de transformare digitală. Acea discuție liberă este foarte bună, pentru că din hârtie, din formular, vezi niște informații care trebuie să se încadreze într-un număr de caractere, dar poate câteodată nu-ți dai seama exact unde poate fi cea mai eficientă intervenție a noastră.
Și de multe ori am descoperit că firmele care aplicau la noi aveau de gând să transforme digital o anumită componentă a activității lor, dar pe parcursul interviului, văzând expertiza la care pot avea acces – o expertiză atât de tehnologie, cât și de business și de afaceri – și-au schimbat focusul, concentrarea proiectului.
Iar după acel interviu, noi, practic, îi selectăm pe acei beneficiari care sunt dispuși și care înțeleg procesul de transformare digitală. Pentru că transformarea digitală înseamnă că trebuie să investești resurse. Noi furnizăm servicii gratuite, dar avem nevoie de un interlocutor din rândul IMM-urilor care să stea la dispoziția noastră, să ne explice procesul de afaceri, componenta de vânzări, de clienți, pentru a identifica cât mai corect acele zone care pot fi supuse digitalizării.
Și când vorbim despre digitalizare, ne gândim că mergem și cumpărăm tehnologia. Atunci când cumpărăm tehnologie, nu-i ca și cum cumpărăm un scaun la care ne place cum arată designul și-l ducem acasă și ne așezăm pe el. Nu. Atunci când cumpărăm tehnologie trebuie să înțelegem că trebuie să investim și să-i aducem pe colegii care lucrează în mod curent în firma noastră, alături de noi, în implementarea acestui proces de transformare tehnologică.
După ce facem selecția acestor beneficiari și ne angajăm la o colaborare care poate să dureze pe parcursul a trei, șase sau 12 luni, depinde de complexitatea proiectului, urmează acel audit de maturitate digitală, cum îl numim noi. Facem un fel de anamneză a companiei în care analizăm ce procese există în momentul respectiv în cadrul companiei, dar și care este nivelul de digitalizare.
Și aici ne referim atât la partea de echipament, la zona de hardware, dar și la componenta de resursă umană, care cred că este cea mai importantă în implementarea acestui tip de proiecte, dacă există oameni pregătiți sau e nevoie de o anumită pregătire pentru ca oamenii să poată utiliza acele tehnologii în activitatea lor curentă. Iar după acea analiză, acel audit de maturitate digitală, urmează o propunere pe care noi o facem, ca și centru de inovare digitală, a unui parcurs de transformare digitală,
Adrian Popa: Cu câte firme ați lucrat anul trecut și din ce sectoare au provenit cele mai multe?
Bianca Muntean: Ca număr exact de proiecte, am deservit undeva la 70-80 de companii în ultimele luni. Ca domenii de activitate, avem domeniul medical, care este foarte deschis în a adopta noile tehnologii. Pe zona de eficiență energetică și producție avem, de asemenea, companii; avem și din zona educațională și autorități publice locale.
Adrian Popa: Care sunt cele mai solicitate servicii oferite de organizație în acest moment?
Bianca Muntean: Da, e o întrebare foarte, foarte bună. Avem acolo două servicii care sunt foarte solicitate, dar care nu se pot întâmpla fără cel de-al treilea, iar aceste servicii sunt: primul, partea de testare înainte de a investi. Companiile sunt foarte interesate să vadă cum funcționează tehnologia înainte de a lua decizia de a investi în anumite softuri sau echipamente și pentru a vedea care li se potrivește cel mai bine.
Și zona aceasta de testare înainte de investire e unul dintre cele mai solicitate servicii și pe care noi îl oferim atât cu sprijinul companiilor de tehnologie din Cluj, din Transilvania, dar și cu sprijinul universităților și al centrelor de cercetare care au infrastructura.
Totodată, pot să spun că la egalitate, serviciul cel mai solicitat în cadrul centrului nostru de inovare digitală este solicitarea de sprijin pentru accesarea surselor de finanțare nerambursabile, pentru că da, tehnologia este scumpă, însă în momentul de față există foarte multe surse de finanțare disponibile la nivel național și european care sprijină digitalizarea și suntem foarte fericiți că există o abordare comprehensivă a acestor proiecte.
Deja nu mai vorbim de proiecte de digitalizare care înseamnă doar achiziționarea unor laptopuri și a unor telefoane mobile, ci vorbim de întreg procesul de transformare digitală, iar companiile care accesează serviciile noastre ne solicită sprijin pentru a le ajuta în acest proces de accesare a surselor de finanțare disponibile pentru proiectele de transformare digitală.
Însă niciunul dintre aceste două servicii nu poate să funcționeze dacă acele firme sau autorități publice locale nu au oameni pregătiți care să știe ce să caute, ce să ceară și cum să folosească tehnologiile achiziționate, fie prin proiectele pe care le generăm împreună, fie chiar soluțiile pe care le testăm. Deci, componenta aceasta de formare a resursei umane este vitală și eu cred că o bună parte din resursele financiare dedicate transformării digitale a României ar trebui să meargă înspre zona aceasta.
Trebuie să pregătim angajații, dar pe soluții care se potrivesc afacerilor noastre, pentru că degeaba îi învățăm să folosească inteligența artificială, de exemplu, în activitatea lor, dacă acel model de afacere nu se pretează la utilizarea inteligenței artificiale, dacă nu există date în domeniul respectiv.
Deci trebuie folosite toate aceste programe care există și în momentul de față și noi încurajăm IMM-urile să le acceseze. Există cursuri oferite prin intermediul Autorității pentru Digitalizarea României pentru angajații IMM-urilor din România. Însă unde mai e nevoie să lucrăm e la nivelul acelor cursuri și al conținutului acelor cursuri, care să fie adaptate la nivelul de transformare digitală și la nevoile reale ale IMM-urilor, pentru că degeaba îi învățăm ceva ce nu pot să aplice mâine în derularea activității lor.
Adrian Popa: Puteți oferi exemple concrete de proiecte de succes în care ați ajutat IMM-uri sau organizații publice să implementeze soluții digitale inovatoare?
Bianca Muntean: Da, noi lucrăm acum la un catalog în care vrem să povestim sau să spunem povestea, pe înțelesul tuturor, a fiecărui proiect de transformare digitală, inclusiv la evenimentele noastre. Invităm beneficiarii. Deci, deja după aproape trei ani de funcționare, nu mai mergem să vorbim despre ceea ce facem noi sau ceea ce am putea să facem pentru IMM-uri. Aducem beneficiari reali care vorbesc despre serviciile primite din partea noastră și despre cum i-au ajutat în domeniul afacerilor și o să vă dau câteva exemple, foarte pe scurt.
Avem o clinică medicală, de exemplu, din Oradea, care și-a introdus tot personalul în programul de formare oferit de noi și care a început să utilizeze tabletele în realizarea anamnezei și urmărirea tratamentului pacienților, ceea ce a însemnat o eficientizare a timpului alocat furnizării actului medical.
Avem o companie, tot din domeniul medical, din domeniul stomatologic, care, prin intermediul serviciilor oferite de centrul nostru de inovare digitală, a venit cu un nou material pentru implanturi dentare. Au fost colegii de la Universitatea Tehnică care au testat diverse materiale, mai eficiente, mai ușor adaptate corpului uman. Sunt materiale inovatoare care, în momentul de față, nu sunt pe piață, dar urmează să parcurgă toate procesele pentru a putea fi puse pe piață.
Avem o companie din domeniul eficienței energetice, de exemplu, care are o soluție inovatoare de monitorizare a consumului de energie din apartamente, deci din zona de utilizator casnic. Avem și o companie din domeniul logisticii, care a beneficiat, de exemplu, de utilizarea inteligenței artificiale pentru monitorizarea flotei de mașini. Este o companie care acționează în Transilvania. Pe zona aceasta de colectare a deșeurilor selective sunt foarte multe exemple.
Avem exemple și din rândul companiilor de producție, iar în cadrul autorităților publice locale sau instituțiilor publice avem, de exemplu, un proiect de digitalizare a arhivelor statului.
Zonele sunt foarte, foarte diverse și ceea ce este important de reținut este că noi nu oferim sau nu comercializăm soluții, fiind pe zona non-profit, și nu promovăm soluții comerciale, ci oferim soluții personalizate în funcție de nevoile fiecărui tip de utilizator, pe care, ulterior, încercăm să le extindem și la alte companii din domeniile respective. Însă una dintre caracteristicile acestui tip de program este că nu oferim soluții „off the shelf”, deci soluții deja existente pe piață, și încercăm să venim cu soluții adaptate nevoilor fiecărui beneficiar care lucrează cu noi.
Adrian Popa: Inteligența artificială este pe buzele tuturor și vă întreb, pentru firmele la care se aplică această tehnologie, înțeleg IMM-urile importanța tehnologiei și încurajează angajații să folosească inteligența artificială?
Bianca Muntean: Există diverse abordări. Pentru a avea succes cu implementarea acestor proiecte și a acestor noi concepte, fie că vorbim de inteligența artificială sau de orice fel de proiect de transformare digitală, e important să înțeleagă conducerea, leadership-ul, în primul și în primul rând, pentru a da semnalul echipei. E un proiect la care ne angajăm cu toții. Toți suntem în aceeași barcă. Va trebui să utilizăm – și își ia o estimare de timp, nu știu, șase luni, 12 luni, un an și jumătate – să utilizăm noi tehnologii în afacerea noastră. Acesta este primul semnal care e obligatoriu să fie dat și asumat la nivel de leadership. Și pot să spun că din ce în ce mai mulți antreprenori înțeleg utilizarea și importanța tehnologiei în procesele de afaceri, în a rămâne competitivi pe o piață europeană și globală.
Mai departe, degeaba există această dorință sau declarație sau asumare și chiar investiție din partea antreprenorilor, dacă membrii echipei, dacă cei care ar trebui să utilizeze tehnologia zi de zi, nu văd beneficiile utilizării acestei tehnologii și apare această teamă pe care o vedem mai ales în administrația publică: de a ne pierde locurile de muncă.
Noi, pe zona de educație, asta promovăm: modul în care tehnologia ne poate face mai buni, mai eficienți. Și nu tehnologia o să ne ia locul de muncă, dar o persoană care va știi să utilizeze tehnologia, cu siguranță va putea să ne ia locul nostru de muncă. Și atunci avem un moment foarte, foarte interesant, pentru că inteligența artificială este pe buzele tuturor. Avem chiar o strategie națională de inteligență artificială. Antreprenorii văd pe piață că e nevoie să adopte această tehnologie în modelele lor de afaceri.
Însă, așa cum discutam chiar cu câțiva parteneri din București zilele trecute, noi vorbim de inteligență artificială, însă nu se înțelege că, pentru a utiliza și pentru a face utilă această tehnologie în afacerea noastră, trebuie să avem foarte, foarte multe date, date pe care să putem să le punem la dispoziția, cu ghilimelele de rigoare, inteligenței artificiale și să avem obiectul muncii, cum ar veni. Pentru că noi discutăm de inteligență artificială, dar în foarte multe domenii avem date colectate și, dacă acestea există, nu pot să fie utilizate, nu sunt în formate standardizate și acestea trebuie curățate și petrecem foarte mult timp făcând aceste lucruri.
Vorbim iarăși de capacități mari de calcul, vorbim despre fabrici de inteligență artificială, despre high-performance computing, dar avem aceeași provocare: pentru ce avem nevoie de această infrastructură dacă nu există o strategie la nivel național de competitivitate care să pună pe primul loc importanța colectării și utilizării acestui tip de date pe domenii de activitate, pe diverse sectoare și care într-adevăr să ne fie utile?
Pentru că tehnologia nu o folosești de dragul tehnologiei, ci o folosești pentru a-ți îmbunătăți procese, pentru a lua decizii mai rapid, pentru a fi mai eficient în activitatea curentă.
Adrian Popa: Rămânem la acest capitol, la inteligența artificială. Ar trebui ca angajații să fie lăsați să folosească tehnologia liber în firme sau este necesar un ghid cu reguli clare și principii de etică?
Bianca Muntean: Există acest document la nivel european care se numește AI Act și care prezintă modul în care ar trebui să fie adoptată inteligența artificială de companiile non-IT, să le spunem așa, sau, nu, de către zona de tehnologie și modul în care companiile de IT ar trebui să vină cu soluții pe componenta de inteligență artificială respectând anumite reguli. Deci, această zonă este reglementată la nivel european. Chiar dacă sună și arată ca și un document legislativ și este un fel de bau-bau acest AI Act, pentru că atât cei care adoptă, cât și cei care dezvoltă tehnologie în domeniul inteligenței artificiale trebuie să respecte regulile din acest document, din acest AI Act.
Iar pentru perioada următoare, din 2026 până în 2029, aceste centre de inovare digitală, care vor fi sprijinite în continuare de Comisia Europeană, vor avea fix acest rol: să adapteze, să traducă nu doar în termeni de limbă română, dar și pe înțelesul utilizatorilor, adoptatorilor de tehnologie și al dezvoltatorilor de tehnologie din România prevederile acelui AI Act, care include și zona etică. Sunt diverse grade de pericol, ca să spun așa, în utilizarea inteligenței artificiale. Toate au fost identificate la nivel european și urmează să fie diseminate și promovate, iar piața să fie educată în sensul respectării acelor reglementări.
Adrian Popa: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai promițătoare tehnologii digitale care vor avea un impact semnificativ asupra economiei și societății în următorii ani? Mă interesează pe plan local, în principal.
Bianca Muntean: Toată lumea folosește componenta aceasta de inteligență artificială, dar care, așa cum vă spuneam, necesită punerea unor pietre de temelie pentru a o putea utiliza în adevăratul sens.
La nivel european se propune crearea de tehnologii și de soluții folosind inteligența artificială și de aceea a fost elaborat acel document care se numește AI Continent, prin care Comisia Europeană va furniza sprijin pentru crearea de soluții de inteligență artificială în Europa, pentru că în momentul de față foarte multe provin din Statele Unite ale Americii sau din alte zone din lume. Deci suntem cum a fost și când a fost introdusă fibra optică sau internetul de mare viteză în România. Eram complet descoperiți pe această componentă, dar am avut șansa, fiind niște adoptatori mai târzii, să introducem din start fibra optică și pentru foarte, foarte mulți ani am fost pe primele locuri ca și viteză de internet la nivel global.
Eu zic că tot așa putem să, chiar dacă IMM-urile noastre se află pe ultimele locuri în ceea ce privește transformarea digitală, venind acest val cu tehnologia, inteligența artificială, să putem să facem fix aceeași mișcare, adică să adoptăm din prima, să nu mai facem, să nu urmăm pașii pe care poate companiile din vestul Europei i-au urmat acum cinci, 10, 15 ani, dar putem face acel salt tehnologic și dacă tot ne apucăm doar acum de tehnologie să putem să adoptăm cele mai noi soluții în afacerile noastre.
Și așa cum vă spuneam și anterior, zona medicală pare foarte deschisă la utilizarea tehnologiei, anumite componente din zona medicală, pentru că altfel este foarte, foarte greu de lucrat și de adaptat acest proiect de transformare digitală la activitatea curentă a medicilor, care bineînțeles că au alte priorități în furnizarea actului medical, dar și pe zona de energie.
Și vedem că vorbim foarte mult și am văzut ce s-a întâmplat în Spania perioada trecută, când acea pană majoră de curent ne-a dus să folosim înapoi undele radio. Da, și eu zic că inclusiv la modul de reacție la dezastre, dezastre naturale va putea să fie foarte, foarte bine acoperit de zona de tehnologie și să vedem soluții pentru aceste probleme care sunt reale, nu sunt ipotetice. Nu vorbim de apocalipsă, se pot întâmpla, însă trebuie să gândim tehnologia și în această notă de predictibilitate, dar și soluții. Și ce rezerve ne păstrăm și pentru viața reală atunci când tehnologia s-ar putea să nu funcționeze.
Adrian Popa: Da, nu distrugi vechiul pod până nu l-ai construit pe cel nou.
Bianca Muntean: Da, exact pentru că odată cu pana aceea de curent care a fost în Spania și în alte țări din vestul Europei, comunicarea care s-a menținut a fost prin intermediul undelor radio.
Adrian Popa: La Romanian Digital Day de la Bruxelles, eveniment la care ați participat, s-a discutat mult despre legislația digitală europeană. Antreprenorii au cerut mai puține reglementări, oficialii au spus că legile sunt necesare pentru protejarea cetățenilor de Big Tech și interferențele străine. Ce părere aveți? Este legislația digitală europeană prea multă și prea complexă, afectând inovația, sau lucrurile sunt bune așa cum sunt?
Bianca Muntean: Acum lucrurile nu sunt niciodată bune așa cum sunt și eu zic că întotdeauna trebuie să avem ambiția de a identifica acele zone care nu funcționează și de a le îmbunătăți. Într-adevăr, această preocupare pentru libertatea individuală, pentru protejarea demnității umane, zona de etică sunt valori europene care au fost transpuse în legislație și într-adevăr avem foarte multe zone de business care specifică faptul că le este îngreunat procesul de inovație din cauza acestor reglementări.
Eu cred că ar trebui găsită o cale de mijloc. Se vorbește acum și de Omnibusul european, care, teoretic, va avea ca obiectiv simplificarea legislației pentru întreprinderile mici și mijlocii. În realitate, se pare că nu stau chiar așa lucrurile. Eu cred că cel mai important este menținerea unui dialog activ, susținut și zi de zi, fie prin intermediul interlocutorilor – pentru că noi jucăm acest rol în cadrul Transilvania IT, de a traduce pe înțelesul întreprinderilor mici și mijlocii și al celor care trăiesc în țara noastră reglementările legislative de la nivel european –, dar și de a oferi un feedback despre cum resimte omul de rând care trebuie să funcționeze zi de zi, să susțină activitatea prin respectarea acelor reglementări.
Și noi, o perioadă foarte lungă de timp, a trebuit să gestionăm legislație adoptată de țări mult mai avansate ca a noastră și care nu a ținut cont de realitățile care există în țări precum România, țările din estul Europei. Iar împreună cu reprezentanții noștri, fie din Parlamentul European, fie cu colegi care lucrează în Comisia Europeană și care cunosc realitățile țării noastre, ducem perspectiva omului de rând mai departe la Bruxelles, pentru că nu e vorba că ne vine de acolo lumina și e cineva care ia niște decizii în spatele ușilor închise.
Noi trebuie să fim foarte vocali, foarte activi în a reprezenta poziția și percepția antreprenorilor români în aceste foruri legislative, pentru că ei sunt obligați să ia în considerare vocea cetățenilor, nu lucrează într-un glob de sticlă sau într-o clădire în care noi, ca și cetățeni europeni, să nu avem acces. Și atunci eu cred că este necesară menținerea acestui dialog.
Noi, ca organizație, facem asta. Acesta este jobul nostru principal, să asigurăm această legătură, pentru că oamenii de afaceri trebuie să se preocupe de afacerea lor, de a da salarii angajaților lor zi de zi, de a furniza produse, servicii pe piață. Rolul nostru este mai puțin vizibil, ca să zic așa, cu impact pe termen mediu și lung, pentru că activitatea noastră și ce facem noi aici nu se va vedea mâine, anul viitor, însă se va vedea peste cinci, 10, 15 ani, când poate companiile din țara noastră vor ajunge să implementeze legi făcute doar cu inputul întreprinderilor din Franța sau Germania, dacă noi nu ne aflăm în permanență la masa discuțiilor.
Deci, nu o să vă ascund faptul că nu e simplu acest proces, poate părea foarte birocratic, dar cred că este necesar pentru a apăra și a menține valorile europene și pentru a stimula inovația.
Dar pentru asta trebuie să existe această colaborare, această comunicare permanentă, dar și resursele necesare pentru a putea să comunicăm. Iar Romanian Digital Day este un astfel de context, îl numim noi, în care noi ținem foarte mult să ducem antreprenori din țară în instituțiile europene, să vadă că acei oameni nu decid doar uitându-se la televizor sau citind studii și analize sterile și fiind într-un dialog permanent cu cei care vor fi afectați de legislația respectivă.
De aceea, eu cred că trebuie să folosim toate pârghiile și la nivel politic, dar și reprezentanți din toate partidele politice, la nivel de ONG-uri, la nivel de asociații reprezentative și avem câteva asociații vocale la nivel european care reprezintă poziția României și susțin vocea antreprenorilor din România. Dar pentru asta și antreprenorii, și IMM-urile nu trebuie să privească această legislație și activitatea de la Bruxelles ca fiind ceva foarte îndepărtat asupra căruia nu pot să aibă impact.
Da, deci nu trebuie să avem un rol pasiv. Da, trebuie să fim proactivi și să fim cât mai vocali în momentul în care se decid aceste lucruri la Bruxelles.
Adrian Popa: Ca o paranteză, au fost câțiva antreprenori români destul de vocali la Romania Digital Day de anul acesta, și-au spus problemele.
Bianca Muntean: Da și vedeți nu e suficient să existe un astfel de eveniment o dată pe an, această activitate este zilnică. Da, trebuie făcut folow-up și inclusiv partea asta de urmărire a subiectelor discutate acolo, de exemplu, noi ne-am luat componenta aceasta de centre de inovare digitală, pe care o ducem mai departe la comisie. Ca și perspectiva României, ei trebuie să ia în considerare perspectivele din cele 27 de state membre.
De acea această colaborare între public-privat, între instituțiile de la nivel național, zona politică, împreună cu asociațiile de profil, cu clasterele la nivel regional, dar și antreprenorii… această colaborare trebuie să se deruleze zilnic, nu doar o dată pe an, pentru a putea fi reprezentați cu succes.
Adrian Popa: O problemă mare în România este accesul la finanțare, deoarece avem puține fonduri de investiții, cu relativ puțini bani la dispoziție. Unde ar trebui să se uite prima dată firmele care au nevoie de finanțare?
Bianca Muntean: Da, e o întrebare foarte bună. Noi deja de câțiva ani ne uităm și la zona de investiții, pentru că e una din prioritățile noastre de sprijinire a inovării în rândul companiilor de tehnologie, dar și la componenta aceasta de resurse financiare nerambursabile. Ce constatăm, și toate discuțiile pe care le avem, este o lipsă de coordonare a tuturor acestor surse de finanțare. Există sursele de finanțare nerambursabile, care sunt oferite la nivel regional sau național, dar și direct la nivel european.
Există aceste fonduri de investiții și fonduri active pe piața din România, dar există și finanțări rambursabile. Există tot felul de produse bancare furnizate de actorii financiari de pe piața din România și întotdeauna ne-am gândit cum să oferim toată plaja aceasta de oportunități de finanțare antreprenorilor, IMM-urilor și să le facem cumva viața mai ușoară. Ce am remarcat este o lipsă de coordonare a acestor surse de finanțare.
Adrian Popa: Nu există un marketplace, ca să spun așa.
Bianca Muntean: Da, care să includă în același loc și să facă mai ușor accesul la informații pentru antreprenori și să facă o analiză legată de cea mai bună oportunitate de finanțare pentru nevoia specifică din momentul respectiv. Vedem suprapuneri de finanțare la nivel regional, peste nivel național, și fonduri de investiții care nu sunt foarte active și sprijină dezvoltarea afacerilor doar de la un anumit nivel.
Deci pentru zona de început, nu prea există astfel de oportunități. Pe zona financiar-bancară, acum nu e o perioadă foarte bună să vorbim despre acest lucru, dar, din punctul meu de vedere, aceasta ar putea să deservească acele zone descoperite care nu există pe componenta de finanțări nerambursabile.
Noi suntem cel mai familiarizați cu partea aceasta de fonduri europene, fie că vorbim de cele acordate direct de la Bruxelles, pe componenta de cercetare-inovare (proiecte de tip Orizont sau Europa Digitală), dar și pe componenta de fonduri structurale. În organizația noastră, absolut orice proiect accesăm noi pentru a deservi nevoile companiilor noastre membre trebuie să aibă sens în imaginea globală a activității noastre. Deci avem anumite proiecte care ne furnizează, de exemplu, componenta de infrastructură, achiziția de echipamente.
Avem proiecte care ne finanțează organizarea de cursuri, de training-uri pe utilizarea diverselor tehnologii în activitatea curentă pentru angajații companiilor noastre membre sau cursuri care promovează cele mai noi tehnologii pentru companiile mai avansate, mai dezvoltate. Avem proiecte de cercetare-inovare, dar toate sunt în linie cu prioritățile pe care noi le avem la nivel regional. Cred că un astfel de demers ar trebui să fie făcut și la nivel național, pentru că în momentul de față un antreprenor vede foarte greu întreaga plajă sau întreaga imagine de oportunități de finanțare existente în momentul respectiv, ca să poată să ia cea mai bună decizie pentru nevoia specifică pe care o are.
Adrian Popa: Oferiți sau plănuiți să oferiți servicii de consultanță pentru listarea la bursă?
Bianca Muntean: În momentul de față avem o colaborare cu BVB, am început să ne parteneriem în diverse evenimente. Avem o companie listată la bursă, o companie membră de tehnologie din Cluj-Napoca, AROBS. Pe AeRO mai există câteva companii de tehnologie listate; trebuie să vedem exact acolo unde putem fi de folos, unde avem competențe care pot ajuta atât companiile de tehnologie, dar și BVB.
Noi până acuma cel mai bine am funcționat pe componenta aceasta de informare, popularizare a inițiativelor, a oportunităților, și anume care sunt pașii care trebuie urmați. Este o colaborare în derulare în momentul de față.
Adrian Popa: Care sunt principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în perioada următoare?
Bianca Muntean: Da, dacă vorbim despre domeniul tehnologiei, deja vedem un trend descendent de mai bine de un an de zile, cu concedieri masive în domeniu. Însă acele companii care reușesc să țină pasul cu tendințele globale și cu ce se întâmplă pe piața europeană sunt cele care vor supraviețui.
Deja cele mai multe companii, de exemplu, cele care deserveau domeniul automotive, au fost nevoite să-și restrângă activitatea. Vedem companii din domeniul tehnologiei care chiar se închid, vorbesc acum, iar cele care vor rămâne sunt cele care vor ști să se adapteze noilor vremuri.
Vorbim despre inovare de foarte, foarte mult timp. În România, însă, nu avem atât de multe exemple de succes și nu avem atât de multe inițiative în direcția aceasta. Într-adevăr, și eu cred că aici va trebui să ne concentrăm inclusiv noi, ca asociații de profil și ca ONG-uri care lucrăm și deservim aceste sectoare de activitate, pentru că se vorbește și despre creșterea competitivității la nivel european.
Noi ne uităm la ce se întâmplă la noi pe piață și, într-adevăr, ca modele de business, modele de afaceri, vor fi foarte multe schimbări la care va trebui să ne adaptăm. Doar cei care vor avea această capacitate de anticipare a tendințelor pieței și care se uită la ce se întâmplă la nivel global și vor reuși să-și adapteze modelele de afaceri vor fi acele companii care vor supraviețui.
Adrian Popa: Și probabil că va fi și o perioadă cu scăderea puterii de cumpărare în perioada următoare.
Bianca Muntean: Categoric, dacă vorbim și despre România și să vedem ce s-a întâmplat în ultimul an cu aceste cicluri electorale în care s-au cheltuit foarte mulți bani, vine nota de plată și cred că toți vom fi angrenați în achitarea acesteia.
Adrian Popa: Din păcate. Inflație mare, mai puțini angajați. Da, o să fie vremuri interesante, cel puțin.
Adrian Popa: Cu ce provocări vă confruntați în activitatea dumneavoastră și ce planuri de viitor aveți?
Bianca Muntean: Provocările sunt de toate felurile. Am avut aceste provocări și aceste emoții. Legat de mediul politic, legislativ, noi lucrăm foarte mult. Așa cum spuneam, nu doar la nivel european se duce perspectiva antreprenorilor, dar chiar și la nivel național, unde ne propunem să sprijinim inițiative legislative care să susțină adopția și dezvoltarea inteligenței artificiale în țara noastră, precum și crearea de zone de experimentare, așa-zisele sandbox-uri. Ne propunem să fim tot mai activi, pentru că da, noi nu suntem o organizație politică, însă suntem extrem de relevanți în a aduce aproape de zona politică vocea antreprenorilor, vocea economiei, vocea ecosistemelor. Iar pe această zonă ne vom concentra activitatea în perioada următoare și vom continua eforturile de educare a pieței.
În ceea ce privește zona de tehnologie, ne gândim foarte mult ce putem să facem și pentru zonele defavorizate și mai puțin norocoase, care nu sunt atât de expuse la oportunitățile pe care le vedem în centrele urbane mari. Pentru asta, ne propunem să colaborăm cu câteva asociații care au activități fie în zona rurală, fie în zone unde este nevoie de sprijin. Pentru că da, eu cred că și noi, ca ONG, chiar dacă reprezentăm interesele companiilor din domeniul tehnologiei, avem o datorie față de societate și trebuie să vedem ce putem face, oricât de mic, pentru a sprijini și alte zone, nu exclusiv doar pe cea economică. Firmele sunt datoare să se gândească la a rămâne competitive, la a-și plăti angajații, la profiturile lor.
Însă noi, ca ONG, cred că avem o obligație în a crea acele contexte de a veni și în sprijinul unor categorii mai puțin favorizate pe domeniul nostru de activitate, și anume zona de adopție a tehnologiei.
Adrian Popa: Am spus că e ultima întrebare, dar mi-a mai venit acum ceva în minte. Dumneavoastră sunteți vizibili în Transilvania? Există hub-uri similare și în alte zone din țară?
Bianca Muntean: Da, există șapte astfel de hub-uri în toate regiunile României, care deservesc companiile din regiunile respective. Există și o asociație națională pe care am creat-o, Asociația Centrelor Române de Inovare Digitală, în care sunt angrenați toți colegii din toate centrele de inovare digitală.
Pentru perioada următoare, ambiția noastră este să punem la comun resursele pe care le avem și care sunt generate la Cluj, la Iași, la Constanța, la Brașov, la București. Vrem să le punem pe o platformă comună, astfel încât să le fie cât mai ușor celor care pot accesa serviciile noastre gratuite să găsească informații utile pentru activitatea lor. Înțeles. Vă mulțumesc și eu, vă mulțumesc foarte mult.
Interviu transcris cu Vatis.Tech
