pixabay.com
Cheltuielile mondiale consacrate științei au crescut considerabil, cu un avans fără precedent în țările în curs de dezvoltare, în special în Africa, dar peisajul rămâne net dominat de Statele Unite și China, potrivit datelor UNESCO, citate de Le Figaro.
Între 2014 et 2018, investițiile în cercetarea științifică au crescut cu 19% iar numărul de cercetători cu 13,7%.
Această tendință de creștere a fost stimulată de criza Covid-19, a subliniat vineri UNESCO, în raportul său privind științele. Publicat la fiecare cinci ani, acest raport urmărește evoluția politicilor publice în sector de aproape 30 de ani, în peste 190 de țări.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În urmă cu 20 de ani, trebuia încă să convingi țările despre interesul de a investi în știință și tehnologie. Astăzi, practic toți au integrat ideea că este o modalitate de progres pentru economie”, arată Susan Schneegans, coordonatoarea raportului. Dar aceste investiții au fost „foarte inegale”: Statele Unite și China însumează aproape două treimi (63%) din progresul mondial al cheltuielilor. Iar patru din cinci țări consacră sub 1% din PIB pentru cercetare.
Inteligența artificială și robotica prezintă o dinamică accentuată, în special în țările cu un venit mediu inferior, care au contribuit cu peste 25% la cele 150.000 publicații în domeniu în 2019 (12,8% în 2015).
În timpul pandemiei, 13% din noile tehnologii concepute pentru a înfrunta virusului au fost produse în Africa, în condițiile în care continentul nu reprezintă decât 14% din populația mondială. În 2020, „am identificat peste 700 de poli de inovare în Africa, față de circa 300 în 2015. Problema este că sunt încă prea dependenți de finanțările externe”, arată responsabila UNESCO.
O altă problemă: energia verde atrage mai puțin. Cercetarea pentru captarea și stocarea carbonului nu a generat decât 2.500 de articole în 2019. Tematica este chiar în recul în Canada, în Franța, în Germania și la liderul actual, SUA
Cercetarea în România
Raportul UNESCO notează că România înregistrează printre cele mai reduse producții științifice din UE, chiar dacă situația s-a „îmbunătățit semnificativ” în ultimii cinci ani.
Un alt aspect notat de agenția internațională: sistemul de inovare din România se bazează în principal pe sectorul public.
Doar 30% din R&D este realizat de sectorul companiilor.