Sursa foto: Facebook/Katrín Jakobsdóttir
Islanda intenționează să acorde prioritate securității alimentare în detrimentul câștigurilor financiare, plantând porumb și reducând minatul de bitcoin, în condițiile în care statul insular se străduiește să obțină mai multă autosuficiență într-o lume ostilă.
Prim-ministrul Katrín Jakobsdóttir a declarat pentru Financial Times că protestele recente ale fermierilor din Europa și întreruperile din comerț au însemnat că națiunea nordică trebuie să își reducă dependența de importuri.
“Nu este tocmai ușor să fii fermier în Islanda. Nu sunt chiar câmpuri grozave. Știți, avem ghețari care acoperă o mare parte din țară”, a spus ea. “Dar este o parte importantă a strategiei noastre de securitate și siguranță în această lume.”
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Impulsul politicianului în ceea ce privește securitatea alimentară este dublat de o încercare de a ține în frâu minerii bitcoin avizi de energie care au transformat insula într-un paradis al centrelor de date.
Prețioasa energie electrică regenerabilă ar trebui realocată de la centrele de date către locuințe și alte industrii, a adăugat Jakobsdóttir, afirmând că prioritatea sa este reprezentată de nevoile energetice ale celor 375.000 de cetățeni islandezi.
“Bitcoin este o problemă la nivel mondial … dar centrele de date din Islanda utilizează o parte semnificativă din energia noastră verde”, a spus ea. O nouă propunere de stimulare a energiei eoliene ar “prioritiza” industriile verzi pentru a atinge neutralitatea în materie de carbon.
“Bitcoin și criptomonedele, care folosesc o mare parte din energia noastră, nu fac parte din această misiune”, a spus ea.
Energia hidroelectrică ieftină și abundentă a atras centrele de date și minerii de bitcoin, care consumă multă energie, pe teritoriul arctic. Potrivit firmei de cercetare Luxor, zeci de grupuri bitcoin consumă 120 MW de electricitate, mai mult decât gospodăriile din țară.
Dar lipsa de electricitate din timpul iernii a forțat fabricile islandeze de prelucrare a peștelui să apeleze la generatoare de petrol și motorină pentru a-și satisface nevoile energetice, lucru pe care Guðlaugur Þór Þórðarson, ministrul islandez al mediului, l-a descris ca fiind “inacceptabil”.
Comentariile lui Jakobsdóttir vin pe fondul preocupărilor legate de securitatea alimentară în Europa, în condițiile în care marii exportatori de produse agricole, precum Franța și Olanda, încearcă să găsească modalități de a echilibra producția de alimente cu necesitatea de a îndeplini obiectivele climatice stricte ale UE.
Guvernul olandez a închis ferme pentru ca Haga să poată îndeplini obiectivele impuse de UE privind reducerea emisiilor. Irlanda a prezentat propuneri similare, care i-ar obliga pe fermieri să elimine 200 000 de bovine.
Islanda, unde lumina limitată a zilei și temperaturile scăzute fac dificilă agricultura, introduce un nou sistem de finanțare a fermelor pentru a stimula producția.
Jakobsdóttir a declarat: “Unul dintre lucrurile pe care le începem este să cultivăm porumb în Islanda, ceea ce nu s-a făcut în mod sistematic, deși este posibil.”
Islanda produce cea mai mare parte a produselor de origine animală pe care le consumă, dar doar 1% din cereale și 43% din legume. Doar aproximativ o cincime din teritoriul țării este folosit pentru producția agricolă, potrivit Băncii Mondiale.
Jakobsdóttir a declarat că țara este “foarte dependentă de porumbul importat”, dar că “este important să cultivăm ceva noi înșine” din cauza întreruperii lanțului de aprovizionare. “Observăm o tendință mai mare de izolaționism în lume”.