Firma de contabilitate KPMG a anunţat joi că va deveni una din primele firme din Marea Britanie care va introduce o cotă privind angajaţii aflaţi în funcţii de conducere, dar care provin dintr-un mediu social defavorizat, în ideea de a ajuta la reducerea decalajului de salarizare şi a-şi diversifica forţa de muncă, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Companiile au început să ia măsuri pentru a-şi diversifica forţa de muncă prin creşterea numărului femeilor şi angajaţilor proveniţi din minorităţi etnice, în special în poziţiile de conducere. Însă introducerea unor ţinte care să vizeze mediul socio-economic de provenienţă a angajaţilor este mai puţin frecventă în eforturile de diversificare ale companiilor.
„Ne propunem ca în anul 2030, 29% din partenerii şi directorii noştri să provină din clasa muncitoare”, a informat KPMG, una din cele patru mari firme de contabilitate, alături de Deloitte, PwC şi EY.
În Marea Britanie, KPMG are 582 de parteneri şi aproximativ 1.300 de directori.
În prezent, 23% din partenerii KPMG şi 20% din directorii săi provin din clasa muncitoare. În cazul consiliului de administraţie al KPMG, 20% din membri provin din clasa muncitoare, un procent care scade la 14% în cazul comitetului executiv.
În mod obişnuit, angajaţii care provin dintr-un mediu familial cu o educaţie superioară câştigă cu 8,6% mai mult decât colegii lor care provin din clasa muncitoare, care potrivit definiţiei utilizate de KPMG se referă la părinţii care au ocupaţii precum recepţionistă, electrician, instalator, măcelar sau şofer de camion.
„Facem training cu toţi colegii cu privire la mediul socio-economic, inclusiv cu privire la barierele invizibile care există”, precizează KPMG.
În luna iunie a acestui an, Autoritatea care reglementează pieţele financiare din Marea Britanie (FCA) a prezentat o serie de propuneri pentru a creşte diversitatea de gen şi etnică în consiliile de administraţie şi consiliile executive ale companiilor britanice, şi a sugerat că firmele ar putea lua în considerare şi alte tipuri de criterii, precum orientarea sexuală, dizabilităţile sau mediul socio-economic de provenienţă.
