Sursa foto: Dreamstime.com © Wrightstudio
Britanico-canadianul Geoffrey Hinton și americanul John Hopfield, recompensați marți cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru lucrările lor în domeniul „învățării automate”, esențială pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), au tras un semnal de alarmă cu privire la această tehnologie, scrie AFP, conform G4Media.
Laureații efectuează cercetări în domeniul rețelelor neuronale artificiale încă din anii 1980, deschizând calea către promisiunea inteligenței artificiale, o revoluție tehnologică care stârnește îngrijorare chiar și în rândul părinților săi.
„Mă tem că consecința generală a tuturor acestor lucruri vor fi sistemele care sunt mai inteligente decât noi și care vor ajunge să preia controlul”, a declarat Geoffrey Hinton presei, după anunțul premiilor Nobel pentru fizică.
Cercetătorul în vârstă de 76 de ani, profesor la Universitatea Toronto din Canada, este considerat a fi unul dintre părinții fondatori ai inteligenței artificiale. El și-a anunțat plecarea de la Google în mai 2023 pentru a avertiza asupra pericolelor IA.
În martie 2023, întrebat de un post de televiziune american despre „riscul ca inteligența artificială să elimine omenirea”, el a răspuns că „nu (este) de neimaginat”.
John Hopfield, în vârstă de 91 de ani, este profesor la prestigioasa Universitate Princeton.
Cei doi cercetători „au folosit instrumente din fizică pentru a dezvolta metode care stau la baza sistemelor puternice de învățare automată de astăzi”, a declarat juriul în comunicatul său de presă.
Ei sunt premiați „pentru descoperirile și invențiile lor fundamentale care permit învățarea automată cu ajutorul rețelelor neuronale artificiale”. Aceste rețele sunt inspirate de rețeaua de neuroni din creierul nostru.
Ei „au folosit concepte fundamentale din fizica statistică pentru a concepe rețele neuronale artificiale care funcționează ca memorii asociative și găsesc modele în seturi mari de date”, a explicat presei Ellen Moons, președinta Comitetului Nobel pentru Fizică.
“Foarte deranjat”
Aceste modele „au fost utilizate pentru a avansa cercetarea în domenii atât de diverse precum fizica particulelor, știința materialelor și astrofizica, iar acum fac parte din viața noastră de zi cu zi”, cum ar fi recunoașterea facială și traducerea automată, a continuat ea.
Învățarea automată „are beneficii enorme”, dar „dezvoltarea sa rapidă a generat, de asemenea, îngrijorări cu privire la viitorul nostru”, a recunoscut ea.
Hopfield a dat numele său „rețelei Hopfield”, adică „o memorie asociativă care poate stoca și reconstrui imagini și alte tipuri de modele”, potrivit juriului.
Anunțul premiului Nobel a ajuns la el „într-o cabană în care se află în Anglia”, a precizat Universitatea Princeton într-un comunicat de presă.
Și el a făcut apel la o mai bună înțelegere a inteligenței artificiale, pentru a o împiedica să scape de sub control, calificând ultimele progrese în domeniu drept „foarte îngrijorătoare”.
„În calitate de fizician, sunt foarte îngrijorat de ceva care nu este controlat, de ceva pe care nu îl înțeleg suficient de bine pentru a ști ce limite putem impune”, a declarat el în fața unei adunări la universitatea sa prin intermediul unei legături video.
La rândul său, Hinton a pornit de la rețeaua Hopfield și a creat o nouă rețea folosind o metodă diferită: „mașina Boltzmann”.
În acest fel, el „a inventat o metodă capabilă să găsească în mod autonom proprietăți în date și, astfel, să îndeplinească sarcini precum identificarea unor elemente specifice în imagini”.
“Sunt uimit”
„Sunt uimit… Habar nu aveam că acest lucru se poate întâmpla”, a reacționat el. Întrebat despre instrumentul său preferat de inteligență artificială, Hinton a recunoscut că este un mare utilizator al ChatGPT, recunoscând în același timp că este îngrijorat de implicațiile acestuia.
Premierul canadian Justin Trudeau l-a felicitat pentru X. „Geoffrey, suntem norocoși să avem o minte ca a ta”, a spus el.
Datorită muncii lor, omenirea dispune acum de un nou instrument „pe care putem să alegem să îl folosim în scopuri bune”, a subliniat Comitetul Nobel.
Decernate din 1901, Premiile Nobel onorează persoanele care au lucrat pentru „binele omenirii”, în conformitate cu dorința creatorului lor, inventatorul suedez Alfred Nobel.
Premiul Nobel pentru Chimie va fi decernat miercuri, înainte de Premiul Nobel pentru Literatură, joi, și Premiul Nobel pentru Pace, vineri, la Oslo. Premiul Nobel pentru Economie, acordat pentru prima dată în 1969, va fi decernat luni, 14 octombrie.
Câștigătorul Premiului Nobel primește un cec în valoare de unsprezece milioane de coroane suedeze (peste 970 000 de euro).