Noi reguli fiscale în UE. Comisia Europeană propune o reducere treptată a datoriei publice

Comisia Europeană propune o reducere treptată a datoriei publice, pe durata a 4 sau chiar 7 ani. Reforma va fi discutată în Parlamentul European și de către statele membre ale Consiliului, astfel încât să poată fi elaborate planuri specifice pentru fiecare țară în 2024, transmite Rador, care citează Euronews.

Comisia Europeană (CE) a prezentat o propunere de reformare a regulilor fiscale, care, suspendate pe perioada pandemiei, vor fi reactivate și actualizate.

Care sunt motivele acestei reforme? Și cum putem reduce datoria publică în timp ce facem investițiile necesare, în principal pentru tranziția digitală și verde? Am fost la Bruxelles și în Italia pentru a răspunde la aceste întrebări.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Datoria publică în Uniunea Europeană (UE) a atins 90% din PIB în 2020 în timpul pandemiei, apoi a scăzut la 88% în 2021 și la 84% în 2022, cu mult peste limitele stabilite de Comisie. Euronews trece în revistă propunerea de reformă a Comisiei Europene și principalele schimbări.

Niveluri mai sustenabile ale datoriei

Europa își propune să rescrie regulile fiscale privind cheltuielile publice și impozitele. Vrea ca nivelul datoriilor să fie mai sustenabil.

Multe țări au cheltuit o mulțime de bani publici în ultimii ani pentru măsuri de amortizare a impactului pandemiei de COVID-19, războiului Rusiei în Ucraina și crizei energetice.

Acum este momentul să punem ordine în finanțele publice. Aceasta înseamnă reducerea deficitelor publice sub 3% din PIB și a datoriei publice sub 60% din PIB, în conformitate cu tratatele UE.

Propunerea Comisiei are în vedere să ofere țărilor UE un control mai mare asupra modului în care ating aceste obiective, dar acestea vor trebui să își ajusteze bugetele cu minimum 0,5% din PIB, în fiecare an, până la 3%.

Se preconizează că 14 țări vor fi peste plafonul de 3% până în 2023, inclusiv Italia, Franța, România, Spania și Malta.

Reformele propuse de Comisia Europeană vizează garantarea solidității finanțelor publice și promovarea investițiilor în tranziția verde și digitală.

Prin urmare, obiectivul este o reducere treptată a datoriei publice, pe 4 sau chiar 7 ani, pentru țările care depășesc limitele, cu o abordare specifică fiecărei țări. Pe de altă parte, amenzi reduse ar fi aplicate în cazul nerespectării regulilor. De ce a ales Comisia Europeană această abordare? Am vorbit cu Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni.

“În general, dimensiunea nerealistă și complexitatea excesivă au făcute ca regulile să nu fie cu adevărat implementate. Iar ca Uniunea Europeană să aibă reguli fiscale care sunt doar pe hârtie nu este acceptabil”, spune Gentiloni.

De ce este cea mai bună abordare?

„Fiecare stat membru își va decide propria cale fiscală pentru următorii patru până la șapte ani. Fiind vorba de decizii proprii, dacă statul se abate semnificativ de la ele, Comisia poate determina aplicarea acestor decizii și, de asemenea, poate hotărî dacă executarea lor este justificată”.

Unele țări mari, precum Franța sau Italia, sunt mult peste aceste limite. Credeți că este fezabilă reducerea acestor cifre pe termen scurt?

“Cu o abordare mai graduală, cred că putem realiza ceea ce, din păcate, a fost imposibil de realizat cu regulile existente. Celebrul 60% nu va fi de mâine. Cred că ar trebui să fim deschiși în acest sens. Dar dacă traiectoria se schimbă dintr-una ascendentă într-una descendentă, va fi important pentru piețe și pentru uniunea noastră. Dar trebuie, de asemenea, să stimulăm creșterea pentru a susține sistemul nostru, care este un sistem bazat pe bunăstare și, de asemenea, pentru a aborda cantitatea uriașă de investiții care este necesară dacă” suntem serioși în ceea ce privește discursurile noastre privind tranziția verde și digitală. Avem nevoie de sprijin comun pentru investiții. Și aceasta este lecția pentru următoarea generație a UE.”

Un exemplu al acestor investiții publice poate fi găsit în Italia, în orașul Bologna, unde supercomputerul (petascale) Leonardo se pregătește să-și arate puterea considerabilă.

“Leonardo efectuează 250 de trilioane de operațiuni pe secundă. În prezent, este al patrulea cel mai puternic computer din lume”, explică Francesco Ubertini, președintele Cineca.

Leonardo este situat la centrul italian de calculatoare Cineca. A fost creat datorită unei finanțări comune de 240 de milioane de euro, distribuite între Ministerul italian al Universităților și Cercetării și inițiativa europeană public-privată EuroHPC. În curând va fi disponibil pentru proiecte de cercetare și inovare.

„Sectoarele în care Leonardo va fi folosit variază de la prognoza meteo sau lupta împotriva schimbărilor climatice, până la accelerarea dezvoltării de noi medicamente și dezvoltarea de noi produse digitale gemene în general”, spune Ubertini.

Deși datoria publică a Italiei este deja de două ori mai mare decât pragul regulilor bugetare, această investiție își propune să stimuleze competitivitatea cercetării și industriei italiene și europene.

“Această logică de cofinanțare cu statele membre dă acum roade pentru că, în acest moment, dintre cele mai puternice patru calculatoare din lume, două sunt europene. Aceasta este o noutate absolută la nivel mondial”, spune Francesco Ubertini, președintele Cineca.