sursa foto: G4Media
O nouă lege a dialogului social intră în vigoare în prima zi de Crăciun. Vechea lege era în vigoare din 2011
Pe 23 noiembrie, deputații au dat votul final pe un document cu numeroase amendamente față de forma care a plecat de la Senat (unde propunerea a fost respinsă), scrie avocatnet.ro.
După intrarea în vigoare mai este nevoie de adoptarea mai multor acte normative astfel încât să poată fi pusă în aplicare. De asemenea, notează publicația citată, noi acte sunt necesare pentru armonizarea cu prevederile noii Legi a dialogului social – chiar Codul muncii va trebui modificat pentru alinierea oricărei prevederi contrare noii reglementări.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Reprezentantul salariaților, reglementat mai bine
În esență, față de regulile de acum, se vor introduce prevederi exprese legate de alegerea reprezentanților salariaților. Astfel, la angajatorii care au minimum zece angajați/lucrători, dacă nu există un sindicat, interesele lucrătorilor vor putea fi promovate și apărate de reprezentanți ai acestora. Reprezentanții ar urma să fie aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani.
De asemenea, angajatorii nu vor putea interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l vor putea împiedica. Angajatorul poate, cel mult, facilita desfășurarea procedurilor de alegere, însă numai în situația în care primește o solicitare în acest sens din partea lucrătorilor/salariaților.
Salariații se vor putea organiza mai ușor pentru exercitarea drepturilor lor – condiția privind numărul membrilor fondatori devine ceva mai ușor de îndeplinit, iar lucrătorii/salariații vor putea înființa un sindicat dacă sunt cel puțin 10 din aceeași unitate sau cel puțin 20 din unități diferite, dar din cadrul aceluiași sector de activitate.
Interdicție la concedierea reprezentanților salariaților
Va exista și o interdicție de a concedia reprezentanții salariaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați/lucrători.
Negocierea colectivă, obligatorie pentru mai multe companii
O altă schimbare este aceea că negocierea colectivă va fi obligatorie la nivel de unitate unde sunt cel puțin zece salariați, dar și la nivel de sector de negociere colectivă. Până acum, obligația intervine de la cel puțin 21 de salariați în sus.
Dincolo de extinderea obligației de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și la companiile cu numărul total de angajați cuprins între 10-21, noua lege a dialogului social mai aduce câteva noutăți pe care angajatorii din sectorul privat trebuie să le știe: de exemplu, se reduce termenul actual de 60 de zile pentru desfășurarea negocierilor colective la 45 de zile; inițiativa negocierii nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia dintre partenerii sociali; odată demarate negocierile, angajatorul va trebui să pună la dispoziție mai multe informații părţii sindicale și/sau a reprezentanților angajaților/lucrătorilor etc.
Apoi, noua lege stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă.
Mai exact, sunt precizate cinci elemente pe care părțile le-ar putea negocia și include în cadrul contractelor colective, printre care măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă ori modalitățile de informare și consultare a angajaților.
De asemenea, viitoarele contracte colective de muncă ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minimi de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale.
Revine contractul colectiv de muncă la nivel național
Din 2011, de când a venit actuala Lege a dialogului social, nu mai există contract colectiv de muncă unic la nivel național, nemaiexistând nicio referire la posibilitatea negocierii unuia în conținutul acestei legi.
Potrivit noii legi, „contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului”, dar va putea cuprinde coeficienți minim de ierarhizare salarială, pe standarde ocupaționale.
Apare greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului, adică încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către angajaţi/lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective.
Din noua lege dispare limitarea ca organizațiile sindicale să nu poată desfășura activități cu caracter politic.
O altă noutate este că și șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat, dar și lucrătorii independenți.
Totodată, noua lege aduce și un regim sancționatoriu mai dur decât actuala reglementare.
În fine, angajatorii vor avea dreptul să fie afiliați la mai multe patronate, iar afilierea va fi posibilă și pentru angajatori PFA.
Noua lege, criticată de unele patronate
Noua Lege a dialogului social deschide destul de larg uşa mai multor conflicte colective din motive cu relevanţă redusă şi avem mari rezerve că va încuraja mai mult dialog social real, a spus afirmă Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, la momentul adoptării acesteia de către deputați.
„Parlamentul a adoptat astăzi o nouă Lege a Dialogului Social după ani de discuţii şi cu un jalon în PNRR care obliga România să facă acest pas până la final de an. Avem mari rezerve că această lege va încuraja mai mult dialog social real aşa cum la nivel declarativ susţinem cu toţii că ne dorim. Deşi în aparenţă dezvoltă mecanisme pentru mai mult dialog cu sindicatele, deschide destul de larg uşa mai multor conflicte colective din motive cu relevanţă redusă, greve de solidaritate sau greve naţionale împotriva politicilor statului. În loc să creăm un cadru bazat pe încredere şi construcţie riscăm să ajungem într-un peisaj marcat de conflict şi în care cele două părţi, angajaţii şi angajatorii, nu îşi înţeleg reciproc nevoile sau limitările cu riscul unor blocaje semnificative în economie”, a precizat Burnete.
Acesta se declară sceptic în ceea ce priveşte rezultatele aplicării acestui act normativ şi arată că din discuţiile premergătoare adoptării sale au lipsit două teme fundamentale: încurajarea coagulării unor patronate şi sindicate reprezentative şi pacea socială.
„Bifăm acest jalon şi respirăm uşuraţi că avem o nouă lege după ani de zile de negocieri cu toţi actorii implicaţi, sindicate, Parlament şi Guvern însă rămân sceptic în privinţa rezultatelor ei. În toate aceste discuţii au lipsit din păcate două teme fundamentale. Prima este cum încurajăm coagularea unor patronate şi sindicate adevărate, reprezentative, cu greutate şi cu capacitate administrativă ale căror discuţii să aibă consecinţe pozitive. Din păcate unele dintre organizaţiile care astăzi îşi doresc să negocieze şi să fie luate în seamă sunt umflate cu aer cald. A doua este pacea socială, obiectivul fundamental al dialogului însemnând că partenerii ştiu să se asculte şi să se ia în seamă rezultând acorduri în acest spirit. Rămâne de văzut dacă vom înregistra progrese sau peste câţiva ani vom fi blocaţi în discuţii sterile între parteneri lipsiţi de relevanţă”, a subliniat directorul executiv Concordia.