Noul mod de lucru: Aproape jumătate din angajați merg la birou în fiecare zi. „Biroul” de acasă nu este soluția ideală în ochii românilor (studiu Skanska)

Aproape jumătate din angajații din România merg la birou în fiecare zi și cei mai mulți dintre angajați nu văd „biroul” de acasă drept soluția ideală, ei preferând un model hybrid, dar în care domină totuși preferința pentru munca de la birou, potrivit unui sondaj realizat de dezvoltatorul de birouri Skanska în cadrul Europei Centrale și de Est.

Sondajul arată că, în prezent, aproape jumătate dintre angajații din Polonia, România, Ungaria și Republica Cehă merg la birou în fiecare zi, iar acum au preferințe specifice cu privire la locul lor de muncă. Acestea includ un spațiu liniștit și standarde înalte (de exemplu, siguranță, relaxare, munca în aer liber). Sunt factorii cheie cel mai frecvent indicați în regiune, care îi motivează pe oameni să lucreze de la birou.

Studiul prezintă o analiză a răspunsurilor a 2.000 de angajați din patru țări ale Europei Centrale și de Est – Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria. Scopul principal al studiului a fost să adune date referitoare, printre altele, la perspectiva angajaților în ceea ce privește condițiile spațiului lor de lucru și, prin urmare, viitorul spațiilor de birouri.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Situația actuală a modului de lucru în CEE și România

În prezent, aproape jumătate dintre respondenții din CEE (48%) lucrează în fiecare zi de la birou, același procent fiind valabil și în cazul angajaților români care s-au întors să-și desfășoare activitatea în spațiile de lucru. 18% dintre angajații români lucrează într-un regim hybrid, cu 3 sau 4 zile pe săptămână la birou, în timp ce 20% din angajații români lucrează doar de la domiciliu.

Cea mai dorită opțiune: modelul de lucru hybrid, dar în care predomină totuși munca de la birou

Sondajul arată că „biroul” de acasă nu este soluția ideală în ochii angajaților din CEE, respectiv din România – ponderea celor care preferă să lucreze doar de la birou este mai mare în comparație cu cei care preferă să lucreze doar de acasă.

După cum dovedește studiul, regiunea se îndreaptă către un model hybrid, dar în care domină totuși preferința pentru munca de la birou: pentru 51% dintre angajații chestionați, varianta ideală de muncă presupune cel puțin 3-4 zile pe săptămână lucrate de la birou. Această tendință este vizibilă în toate țările din CEE.

Specific pentru respondenții din România, 27% ar opta pentru munca de la birou de cel puțin 3-4 zile pe săptămână ca fiind modelul ideal de lucru, în timp ce 22% dintre ei și-ar dori să lucreze exclusiv de la birou și 19% ar prefera să lucreze doar de acasă.

Noile spații de birouri trebuie să ofere mai mult decât înainte de pandemie

Necesitatea mutării biroului la domiciliu a schimbat și rutina zilnică pentru mulți oameni. Cele mai avantajoase aspecte ale muncii de acasă enumerate de angajații din CEE includ ușurința organizării vieții de familie (51%), condițiile bune de muncă la domiciliu (48%) și economisirea timpului de deplasare la birou (45%).

Conform studiului, pentru români primează condițiile bune în care lucrează de acasă (53%), urmate de timpul economisit odată ce nu mai sunt nevoiți să facă naveta (51%) și ușurința organizării vieții de familie (49%).

„Pandemia a jucat un rol important în determinarea viitorului spațiilor de birouri și a început să modeleze noi nevoi în rândul angajaților, care au acum alte așteptări și dorințe în ceea ce privește spațiile de lucru. Birourile trebuie să se reinventeze și să se adapteze noului context. Oamenii vor să găsească în spațiile de birouri confortul sporit, echipamente IT de înaltă calitate și garanția siguranței în ceea ce privește sănătatea. Divertismentul și relaxarea din timpul pauzelor de masă capătă și ele o importanță mai mare în rândul angajaților, la fel ca posibilitatea de a lucra în aer liber. Acest studiu ne-a oferit oportunitatea de a înțelege dorințele angajaților români în contextul CEE și cu siguranță ele vor deveni importante puncte de reper atât pentru angajatori, cât și pentru dezvoltatori în perioada ce urmează”, spune Anne-Marie Diaconu, Leasing & Asset Management Director în cadrul diviziei de dezvoltare a Skanska CEE în România.

Studiul remarcă o serie de diferențiatori în ceea ce privește aspectele care i-ar motiva pe angajații din cele patru țări să se întoarcă la birou: Pentru angajații români cel mai important este ca locul de muncă să atingă standarde de calitate ridicată, inclusiv siguranță sanitară și posibilitatea de relaxare și de lucru în aer liber, în timp ce pentru angajații din Polonia, un prim factor de motivație ar fi suportarea cheltuielilor pentru serviciile alimentare de către angajator. Angajații din Cehia și Ungaria, pe de altă parte, își doresc locuri de muncă liniștite sau spații de lucru individuale, separate. Maghiarii ar aprecia și locurile de parcare gratuite.

Biroul pe care și-l doresc angajații trebuie să ofere confort, siguranță și echipamente IT de înaltă calitate

Printre primii trei indicatori ai unui birou ideal pentru români se numără: dotarea cu echipamente IT de înaltă calitate (39%), spații verzi, deschise pentru muncă și relaxare (33%) și cafenelele, cantinele sau restaurantele care să ofere mâncare gustoasă și sănătoasă. Alte aspecte cruciale includ un spațiu liniștit care să permită concentrarea (32%), un iluminat profesional al spațiului care să nu obosească ochii (27%), spațiul separat sau individual de lucru (18%) și locuri speciale destinate socializării cu echipa și sesiunilor creative (18%).

“Noile așteptări ale angajaților vor modela  felul în care vor fi gestionate clădirile de birouri de acum încolo, cu o atenție din ce în ce mai mare asupra aspectelor ce țin de ospitalitate. Ne îndreptăm către spații de înaltă calitate, care pun la dispoziție facilități  concentrate în jurul conceptului de  well-being: de la aer și iluminat până la siguranța sanitară, zonele verzi și spațiile recreaționale, accesul la mâncare sănătoasă. Rezultatele arată că în special pentru români toate acestea sunt extrem de importante. Zonele verzi și siguranța sanitară cântăresc cel mai mult în ceea ce privește decizia de reîntoarcere la birou”, adaugă Anne-Marie Diaconu.

Printre reținerile pe care românii le au cu privire la reîntoarcerea la birou, se numără: imposibilitatea de a servi o masă caldă și sănătoasă la muncă (14%), 17%  nu vor să-și petreacă timpul într-un spațiu închis, cu aer condiționat și 26% se tem de contactarea virusului odată cu întoarcerea la birou.

Studiul a fost realizat de Skanska în parteneriat cu compania de cercetare și analiză Zymetria. Ca parte a sondajului cantitativ online, utilizând metoda CAWI, au fost colectate răspunsuri de la 2.000 de lucrători de birou care locuiesc în orașe mari din patru țări – Polonia, România, Republica Cehă și Ungaria.