Anumite zone din România sunt afectate de secetă, dar 2024 va fi un an agricol “foarte bun”, spune ministrul Agriculturii

Anumite zone din România sunt afectate de secetă, dar 2024 va fi un an agricol “foarte bun”, consideră Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Suprafaţa calamitată până în prezent e de aproximativ 200.000 de hectare din cele aproape şapte milioane de hectare însămânţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an.

“Eu cred că va fi un an agricol foarte bun din ceea ce am văzut prin deplasările în ţară pe care le-am avut. Sunt anumite zone afectate de secetă şi deja am discutat în zona Buzău, o parte din Galaţi şi Vrancea, unde sunt suprafeţe calamitate, pentru că au fost zone în care nu s-a irigat. Se aşteaptă de la prefecturi constituirea Comitetului de situaţii de urgenţă, pentru, ca împreună cu direcţiile agricole şi cu celelalte instituţii implicate, să se întocmească procesele verbale de secetă. Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri, pentru că aşa trebuie să alocăm în perioada în care fermierii o duc greu şi pe perioada de secetă, dar, în rest, în ţară, culturile sunt foarte bune. Nu cred că sunt calamitate mai mult de 200.000 de hectare din cele aproape şapte milioane de hectare însămânţate, culturi de toamnă şi de primăvară”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.

România a obţinut anul trecut o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce în 2022 recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,169 milioane hectare, potrivit datelor provizorii anunţate la finele lunii martie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În ceea ce priveşte producţia de porumb boabe, în 2023, România a obţinut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult faţă de 2022, când s-au consemnat 8,037 milioane de tone. Anul trecut au fost cultivate cu porumb boabe 2,373 milioane hectare, o suprafaţă în scădere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022.

Producţia totală de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% faţă de 2022, respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, în principal datorită creşterii randamentelor la hectar.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2022 reprezintă 45,3% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 42,2%. Grâul are o pondere de 46,8% în producţia de cereale.

Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă până la finele lunii mai, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime în Maramureş, Crişana şi Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local estul şi sudul Dobrogei, nordul, nord-vestul, vestul şi sudul Munteniei, izolat nordul şi sudul Olteniei. Conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), în Moldova, pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, local în estul şi sudul Transilvaniei.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra local în estul şi sudul Moldovei, sudul, centrul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat nordul Dobrogei şi nord-vestul Banatului.

Pe fondul regimului hidrotermic din aer şi sol favorabil, ritmurile biologice de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp şi speciilor pomi-viticole se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiţii, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

Astfel, orzul şi grâul de toamnă îşi vor continua fazele de alungire a tulpinii (50-100%), “burduf” şi înspicare (30-100%), precum şi înflorirea (10-100%), în aproape toată ţara. Cele mai avansate în vegetaţie vor fi culturile aflate la maturitate în lapte şi ceară (10-100%).

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, rapiţa din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana va parcurge predominant formarea silicvelor şi a boabelor în silicve, iar în zonele de câmpie se va putea semnala coacerea deplină (10-30%), în special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui va înregistra dezvoltarea primei perechi de frunze (30-100%) şi înfrunzirea (8-22 frunze) în majoritatea regiunilor agricole, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună. La porumb se va definitiva răsărirea (100%), continuându-se totodată formarea frunzei a treia (10-100%) şi înfrunzirea (5-12 frunze), în cea mai mare parte a ţării.

În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (10-100%), iar în Transilvania, izolat, se va putea declanşa începutul alungirii axei hipocotile. La cartof se vor înregistra răsărirea (80-100%), creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (30-100%), iar la soiurile timpurii pentru consum, va fi posibilă apariţia fazei de îmbobocire (10-15%).

Potrivit prognozei agrometeorologice, în majoritatea plantaţiilor pomicole, speciile de sâmburoase se vor afla la creşterea fructelor, precum şi înfrunzire, iar la seminţoase se vor semnala legarea/formarea rodului, creşterea lăstarilor şi frunzelor. La soiurile timpurii de cireş aflate la maturitate tehnologică se vor efectua lucrările de recoltare. Viţa-de-vie îşi va continua fazele de înfrunzire, creşterea lăstarilor şi înflorire, iar la soiurile timpurii de masă din sudul, estul şi vestul ţării se va putea semnala formarea boabelor.