Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei, arată BNR în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 iulie 2023, scrie News.ro.
Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate pe 5 iulie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei. S-a observat că determinanţii majori ai descreşterii viitoare a ratei anuale a inflaţiei rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaţioniste şi ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, alături de amplele corecţii descendente consemnate în ultimele trimestre de cotaţiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros. Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentul produselor energetice, precum şi pe cel al alimentelor procesate, afectând astfel vizibil şi dinamica inflaţiei de bază în perioada următoare, în timp ce influenţele descreşterii unor cotaţii sunt de aşteptat să se transmită treptat”, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini şi riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei decurg totuşi din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai pronunţată pe orizontul scurt de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o creştere economică mai modestă pe ansamblul trimestrelor II şi III comparativ cu previziunile anterioare, după încetinirea peste aşteptări a ritmului acesteia în trimestrul I. Evoluţiile fac probabile valori mai reduse şi în descreştere mai rapidă ale excedentului de cerere agregată în perspectivă apropiată, faţă de cele evidenţiate în prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.
De asemenea, s-a observat că evoluţiile implică o creştere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susţinută şi în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură şi de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracţionist, în condiţiile în care scăderea relativ mai pronunţată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri şi servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susţinut membrii Consiliului, remarcând şi accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial şi al celui de cont curent faţă de perioada similară a anului anterior.
Totodată, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg din prelungirea războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi la majorările salariale recente sau potenţiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global. Au fost evocate însă şi procedura de deficit excesiv şi angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial.
S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale trimestrului II 2023 – până la 10,64% în mai, de la 14,53% în martie –, a fost în linie cu previziunile, şi a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.
S-a observat că o contribuţie dezinflaţionistă a avut-o, de această dată, şi inflaţia CORE2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat descreşterea graduală începută în martie, coborând în luna mai la 13,6%, conform aşteptărilor, de la 14,6% la finele trimestrului I, pe fondul decelerării puternice a creşterii preţurilor alimentelor procesate. Pe segmentul mărfurilor nealimentare, dar mai cu seamă pe cel al serviciilor, dinamica preţurilor s-a mărit însă şi în acest interval, în condiţiile unor noi scumpiri lunare semnificative înregistrate de anumite bunuri şi servicii de piaţă, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului.
În urma analizei, s-a convenit că decelerarea inflaţiei de bază a decurs în principal din efecte de bază şi din descreşterea cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, care s-a accelerat în ultimele luni, îndeosebi în cazul agenţilor economici din comerţ, servicii şi construcţii. Acţiunea dezinflaţionistă tot mai intensă a acestor factori a surclasat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide, au evidenţiat membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă şi-a accelerat descreşterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de uz curent. Expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au redus totuşi doar marginal în iunie faţă de decembrie 2022, menţinându-se astfel deasupra intervalului ţintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condiţiile revenirii în teritoriul pozitiv a creşterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflaţiei, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a încetinit peste aşteptări creşterea în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1% în precedentele trei luni, evoluţie ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată.
S-a observat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variaţiei stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să îşi accelereze creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix şi-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net şi-a mărit relativ modest aportul negativ la creşterea PIB, în condiţiile în care descreşterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat evoluţiile peste aşteptări ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaţilor din economie şi-a reaccelerat creşterea lunară în martie-aprilie, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a menţinut relativ stabilă în aprilie-mai, după ce în trimestrul I a consemnat o scădere, până la 5,5 la sută, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit semnificativ. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp şi-au accelerat creşterea în trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse în prima parte a anului 2022. În schimb, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat scăderea în aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuării acestuia în industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.
Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro s-a repoziţionat la mijlocul lunii mai şi s-a menţinut apoi la valori uşor superioare celor prevalente în semestrul I 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectaţiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat, de asemenea, o depreciere în luna mai, ce a fost însă recuperată în bună măsură în iunie, în condiţiile în care moneda americană şi-a reluat tendinţa de slăbire faţă de euro, pe fondul creşterii apetitului global pentru risc şi al aşteptărilor de înăsprire relativ mai pronunţată a politicii monetare de către BCE în perioada următoare.
Riscuri la adresa evoluţiei cursului de schimb al leului continuă totuşi să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum şi din creşterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică şi socială, au atenţionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influenţele de sens opus decurgând din atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă naţională, dar şi din acţiunea unor factori sezonieri şi conjuncturali, cu implicaţii inclusiv asupra aşteptărilor privind evoluţia cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp.
În acelaşi timp, s-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor descreşterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8% în mai, de la 10,2% în martie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar dinamica celei în valută şi-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie şi mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6% în mai, de la 67,8% în martie.