Economia Uniunii Europene (UE) va înregistra o creştere de 4,2% anul acesta, iar pe acest fond România a revenit la nivelul PIB dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda şi Lituania, la sfârşitul primului trimestru din 2021, a declaratCosmin Marinescu, consilier prezidenţial – Administraţia Prezidenţială, la evenimentul Forumul Naţional de Redresare.
“Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem să afirmăm că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât a celei sanitare, cât şi a celei economice, iar 2021 este anul redresării şi al provocărilor în planul politicilor economice”, a spus Marinescu, citat de Agerpres. “Prognozele ne arată că economia mondială va traversa în acest an cea mai consistentă revenire post-criză, cu o creştere de 5,6% a Produsului Intern Brut global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creştere de 4,2%, în contextul în care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă va fi pus în mişcare abia de acum înainte. Estimările arată că majoritatea economiilor Uniunii Europene va reveni până la final de an la nivelul PIB dinaintea pandemiei, cu prognoze de creştere economică de 5,1% din partea Comisiei şi de 6% din partea Fondului Monetar Internaţional, prognoze care sunt confirmate pe deplin de evoluţiile actuale. România se află în tipul ţărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică. La sfârşitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda şi Lituania. În continuare, 20 de state membre vor reveni până la finele trimestrului IV la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne aşteptam”, a spus Marinescu.
În viziunea reprezentantului Administraţiei Prezidenţiale, economia “este precum un balon care a fost ţinut sub compresie, sub presiunea restricţiilor destinate securităţii sanitare”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Ca imagine simplificată, acum economia este precum un balon care a fost ţinut sub compresie, sub presiunea restricţiilor destinate securităţii sanitare. Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viaţă chiar dacă între timp acest balon şi-a mai pierdut din forţa şi consistenţa iniţială. Aici intervin, însă, politicile economice care trebuie supuse unui restart de direcţie, nu doar cu scopul redresării actuale, ci pentru susţinerea unui nou ciclu de creştere economică. În acest sens, calitatea creşterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este foarte important cu cât, dar şi cum creştem. Indiferent de scenarii, date fiind incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudenţă. Trebuie să ne asigurăm că în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ nu se ascund cumva diverse provocări de ordin canlitativ care să accentueze în timp unele dezechilibre”, a menţionat oficialul.
Acesta a adăugat că revenirea consumului este o fenomen explicabil după o perioadă în care oamenii au amânat o serie de investiţii şi achiziţii din cauza pandemiei de coronavirus.
“În 2021, o creştere economică estimată la 6% reflectă o contribuţie sporită din partea investiţiilor, dar şi un aport considerabil al consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme de oamenii şi-au amânat achiziţii, călătorii, concedii, după cum vedem chiar în această perioadă. Rămâne problematică, însă, accentuarea contribuţiei negative a exportului net care ar putea surclasa cifrele ultimilor ani. De aceea, avem nevoie de un model de creştere sustenabil bazat pe investiţii şi pe competitivitate externă”, a explicat Cosmin Marinescu.
