Săptămâna aceasta mediul de afaceri și contabilii s-au contrat cu Guvernul, care a introdus o nouă sarcină administrativă pentru firme, fără dezbatere publică și care trebuie implementată foarte rapid, din luna august. Guvernul spune că măsura poate elimina evaziunea fiscală din domeniul TVA și va îmbunătăți colectarea de TVA a statului. Mediul de afaceri în schimb critică viteza de implementare și spune că va fi sufocat de măsurile de conformare. Ce este TVA, ce este RO e-TVA, ce schimbări aduce și care sunt principalele probleme? Un explainer Economedia.
Miza TVA
Pentru a înțelege care este miza acestui scandal, să pornim de la cifre. Statul român a colectat TVA de la firme și consumatori de 104,33 miliarde lei în anul 2023.
De asemenea, și statul dă înapoi TVA către firme și nici această sumă nu este mică. Anul trecut, restituirile de TVA ale statului către firme s-au ridicat la 30,3 miliarde lei.
Problema majoră a României este însă faptul că, de fapt, statul ar trebui să colecteze mult mai multă TVA, însă unele firme fac evaziune, iar autoritățile nu sunt capabile să o descopere.
Mai precis, diferența între ce TVA colectează România și cât ar trebui să fie colectat (un fenomen cunoscut ca „gap de TVA”) este de circa 37%. Spre comparație, în Uniunea Europeană, acest „gap” este în medie de 5,4%. În valoare absolută, asta înseamnă că România nu încasează TVA de circa 35 miliarde lei anual. Iar România este campioana neîncasării de TVA în UE de 20 de ani, deci problema se perpetuează de decenii.
Există mai multe motive pentru care România nu încasează TVA, precum frauda, economia gri și neagră, schemele de optimizare/evitare a taxei, falimente/insolvențe, lipsa unor mecanisme eficiente de colectare a taxei.
Totuși, cea mai mare problemă, conform consultanților, este clasica evaziune fiscală și vânzarea „la negru”, în care compania nu emite facturi pentru produse și, deci, nici nu plătește taxa pe valoarea adăugată. Aceasta nu poate fi rezolvată de niciun program de digitalizare, precum RO e-TVA, ci prin controale pe teren, spun aceștia.
O problemă, într-adevăr, în relația dintre firme, este frauda-carusel, conform specialiștilor, prin care firmele încearcă să ajungă la un nivel zero de plată a TVA, prin compensare și deducere sau prin care firmele încasează TVA fără a o transfera ulterior către stat.
Ce este TVA și cum funcționează în relația firme – stat
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit care se plătește pe un produs/un serviciu, de când produsul iese de pe ușa fabricii până ajunge la consumatorul final. În fiecare etapă de pe lanțul de vânzare, fiecare intermediar plătește TVA pe prețul la care a vândut produsul, dar își poate recupera de la stat TVA plătit anterior, la cumpărare. Astfel, TVA ajunge să fie plătit doar pe valoarea adăugată a produsului/serviciului în fiecare etapă (fie că este producția, fie că este transportul, fie că este distribuția).
Sistemul fiscal din România permite firmelor să își deducă TVA-ul pentru achiziții, adică pentru cumpărături pe care le face pentru activitatea sa (TVA deductibil) din TVA-ul pe care îl colectează de la alte firme (TVA colectat), atunci când vând către acestea produse/servicii care includ TVA.
Comisia Europeană oferă un exemplu în acest sens, pentru a înțelege care este TVA final plătit pentru o serie de tranzacții și care este mecanismul de compensare.
O mină vinde minereu de fier către o topitorie. Valoarea vânzării este de 1.000 euro, iar în cazul în care TVA este de 20%, mina le face clienților săi o factură de 1.200 euro. Aceasta ar trebui să plătească 200 euro către stat ca TVA. Dar, pentru că a cumpărat unelte în valoare de 240 euro în aceeași perioadă contabilă, pentru care a plătit TVA de 40 euro, trebuie să plătească doar 160 euro (200 euro minus 40 euro) statului. Statul primește atât cei 40 euro TVA pentru unelte cât și cei 160 euro TVA pentru minereul de fier. Astfel că 200 de euro va fi valoarea corectă a TVA datorată pentru vânzarea minereului de fier.
Mai departe, topitoria a plătit minei TVA de 200 euro și, să zicem, încă 20 euro TVA pe alte achiziții, cum ar fi mobilier, papetărie etc. Prin urmare, atunci când topitoria vinde oțel în valoare de 2.000 de euro, aceasta încasează 2.400 euro, din care 400 euro reprezintă TVA. Din aceștia, topitorul va deduce cei 220 de euro deja plătiți pentru achizițiile sale, astfel că va mai plăti doar 180 de euro TVA la stat.
Într-un final, statul primește acești 180 de euro de la topitor plus 160 de euro de la mină, plus 40 de euro plătiți de furnizorul de unelte către mină, plus 20 de euro plătiți de furnizorul de mobilier/staționare către topitor. Așadar, în cele din urmă, statul va încasa un total de 400 euro drept TVA.
În fiecare lună (cel mai adesea, poate fi și în fiecare trimestru), firmele din România trebuie să calculeze și să raporteze, pe baza facturilor emise, TVA colectat și TVA dedus. Astfel, pe baza acestor informații, ele fie vor plăti TVA către stat, fie vor avea de recuperat (decontat) TVA de la stat.
Pentru a face acest lucru, companiile trebuie să depună în fiecare lună la Fisc o declarație extrem de importantă, numită decont de TVA (Declarația 300).
Ce vrea statul prin RO e-TVA
Statul român vrea să automatizeze și să digitalizeze procesul de plată/decontare de TVA, printr-un sistem numit RO e-TVA. Statul vrea să adune toate datele din raportările obligatorii pe care o firmă le transmite prin mai multe sisteme (e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu, e-SAF-T, e-Case de marcat electronice și altele) și să calculeze astfel cât TVA au de plătit sau de decontat firmele.
ANAF va reuni toate aceste date și informații într-un fișier precompletat (decont precompletat de TVA) pe care îl va trimite firmelor. Statul va comunica prin acest decont precompletat inclusiv suma de plată la TVA. Iar firmele vor trebui să verifice ulterior dacă datele precompletate de ANAF sunt corecte.
În principiu, ideea de a digitaliza și automatiza un proces birocratic pentru firme sună bine. În practică, varianta anunțată de Ministerul Finanțelor ridică numeroase probleme.
Problemele semnalate de mediul de afaceri
-
Schimbare bruscă cu timp foarte scurt de aplicare
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul care introduce această modificare pentru numai două zile, după care actul a fost adoptat, fără a încorpora feedback de la mediul de afaceri.
În plus, măsura urmează să intre în vigoare la 1 august. Adică, în mai puțin de două luni, firmele trebuie să aplice această măsură, iar dacă nu o fac primesc imediat sancțiuni.
Important de precizat este și faptul că luna august este una a concediilor, în care și oamenii de afaceri și contabilii sunt în vacanță.
De asemenea, firmele au la dispoziție doar 5 zile de la momentul emiterii decontului precompletat să verifice dacă datele din acesta sunt corecte și complete, un timp foarte scurt, conform specialiștilor consultați de Economedia.
De asemenea, amintim că firmele au fost obligate în acest an să implementeze e-Factura B2B, să suporte noi măsuri fiscale și se pregătesc, de asemenea, pentru noi obligații și schimbări fiscale și în anul următor. Așadar, firmele sunt bombardate cu un heirup de schimbări greu de gestionat într-un timp foarte scurt. -
Lipsa datelor complete
ANAF va elabora decontul precompletat de TVA pe baza datelor de la firme pe care le strânge prin mai multe sisteme, precum e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu, e-SAF-T, e-Case de marcat electronice și altele. Ulterior, companiile trebuie să verifice aceste date și să depună propriul decont conform datelor din contabilitate.
ANAF va verifica din nou acest decont, pentru a descoperi dacă există diferențele între deconturile pre-completate pregătite de ANAF și deconturile de TVA întocmite de contribuabili. Dacă apar diferențe mai mari de 20% sau 1.000 lei, ANAF va trimite o notificare companiei, care apoi trebuie să depună o notă justificativă, prin care să justifice cum au apărut acele diferențe.
Cu toate acestea, specialiștii reclamă faptul că ANAF nu va avea imaginea corectă, completă și fidelă, pentru că nu deține încă toate datele necesare.
De exemplu, e-Factura, prin care toate firmele din România sunt obligate să raporteze și să urce în sistem facturile pe care le emit către alte firme (Business to Business – B2B), a devenit obligatoriu abia de la începutul lui 2024 și intră complet în funcțiune la 1 iulie 2024. Drept urmare, acest sistem nu a apucat încă să fie complet funcțional și ANAF nu are cum să aibă încă o imagine completă, corectă și fidelă.
De asemenea, e-Factura între firme și consumatori (Business to Consumer – B2C), prin care firmele vor fi obligate să raporteze și să să urce în sistem facturile emise pentru cumpărăturile consumatorilor, va deveni obligatorie abia de la 1 ianuarie 2025. Deci din nou ANAF nu are o imagine completă.
Mai mult, prin sistemul e-Transport, facturile au valori estimate, iar valoare poate depinde de data livrării. Din nou, asta dă o imagine incompletă.
Totodată, unele firme beneficiază de o facilitate fiscală numită „TVA la încasare”, prin care pot opta să decaleze momentul plății TVA de la momentul facturării la momentul încasării. Astfel, chiar dacă ele au urcat în sistem factura, asta nu înseamnă că au și plătit TVA. Iar momentul încasării facturii nu au cum să îl cunoască, el depinzând de client. Iar ANAF nu are un sistem de raportare pus la punct și nici date transmise prin e-Factura și nici o modalitate de detectare a acelor facturi cu TVA la încasare.
Toate aceste imagini incomplete vor duce la diferențe uriașe între cifrele ANAF și cele ale companiilor, reclamă mediul de afaceri. Acest lucru va duce la multă muncă suplimentară pentru firme, care trebuie să identifice de unde vin diferențele și apoi să le explice. -
Mai multă birocrație
Firmele deja depun o serie de declarații fiscale prin care raportează datele pe care le cere ANAF prin decontul precompletat. Mai precis, aceste date sunt furnizate prin declarația 394.
Drept urmare, birocrația pentru firme va crește, deși nu este necesar, pentru că ele raportau deja același lucru, dar în alt mod. Vorbim de dublă sau chiar triplă raportare în multe situații. -
Creșterea costurilor pentru firme
ANAF va trimite decontul precompletat în data de 20 ale lunii. Iar firmele vor avea la dispoziție 5 zile pentru a verifica conformitatea și corectitudinea lor, conform cu propria contabilitate.
Nu există un soft care să automatizeze acest proces. Astfel, verificarea unor date incomplete va fi o muncă administrativă sisifică pentru firme și contabili, reclamă acestea. Firmele vor fi nevoite să suplimenteze structura de personal, pentru a putea face atâtea verificări într-un timp atât de scurt. Acest lucru se traduce prin costuri suplimentare cu forța de muncă și un cost de oportunitate deoarece firma nu poate derula în acel timp și cu acele resurse financiare activități specifice care să îi crească afacerile și profitul. -
Creșterea costurilor pentru stat
Statul român va trebui să facă cheltuieli suplimentare pentru a dezvolta softul pentru generarea decontului, pentru a dezvolta softul pentru verificarea decontului și pentru a plăti personal care să facă verificările și să țină legătura cu firmele. Acest lucru va însemna muncă administrativă cheltuitoare de bani și pentru bugetul de stat.
-
Avertizarea evazioniștilor
Mediul de afaceri a mai avertizat că, din cauza noului decont de TVA precompletat, evazioniștii vor avea timp să își acopere urmele. Ei vor primi acel decont precompletat, care va arăta că ANAF știe că au diferențe în raportare. Astfel, firmele evazioniste vor avea timp să își repare scăpările din contabilitate.
-
Rostogolirea rambursărilor de TVA
O altă posibilă consecință a verificărilor suplimentare și a notelor justificative care se vor schimba între ANAF și companii va fi că firmele se vor confrunta cu o întârziere a rambursărilor de TVA.
-
Necorelarea termenelor
Firmele reclamă că nu va exista o corelare cu restul termenelor de depunere a declarațiilor fiscale. În acest context, ele se așteaptă ca termenul de depunere a unor declarații de TVA (394 și 390) să fie devansat, având în vedere faptul că datele din aceste documente sunt necesare pentru popularea decontului pre-completat de TVA. Potrivit lor, această aglomerare de termene de raportare va crea o altă povară administrativă uriașă pentru contribuabili și contabili.
De asemenea, firmele se așteaptă să fie eliminată facilitatea fiscală a TVA la încasare.
Ce vrea mediul de afaceri și cum răspunde Guvernul?
Majoritatea companiilor doresc amânarea unor termene ale măsurii (cele privind verificarea datelor de către firme și sancțiunile), măcar până anul viitor, când ANAF va avea acces la mai multe date, iar firmele vor avea timp să testeze decontul precompletat și să vadă practic cât de mari vor fi diferențele între imaginea ANAF și cea din firmă.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat miercuri pentru Economedia și G4Media că e posibil să amâne termene din RO e-TVA cu 6 luni, până în ianuarie 2025. El a spus că vineri e ultima ședință a executivului în care guvernul poate da ordonanță de urgență.
Pe aceeași temă, citește și:
Camera Consultanților Fiscali critică RO e-TVA pentru împovărarea contribuabililor