Prețurile de consum din cele 19 țări care folosesc moneda euro au atins un nivel record de creștere, rata inflației fiind de 4,9% în luna noiembrie, în creștere de la 4,1% în octombrie, arată datele publicate de Eurostat. Acesta reprezintă cel mai ridicat nivel de la începutul colectării de date, în 1997, potrivit Euronews. Analiștii avertizau încă de săptămâna trecută asupra acestui lucru.
Zona euro suferă, la fel ca și alte state, din pricina creșterilor mari de prețuri ca urmare a redresării economice din pandemia de coronavirus și a blocajelor în lanțurile de aprovizionare.
În zona euro, inflația se află la maxime multianuale, inclusiv în Germania, cea mai mare economie a Europei, unde rata anuală a atins 6%. Chiar și așa, inflația se află sub nivelul de 6,2% înregistrat recent în SUA, cel mai mare salt de 12 luni din 1990.
Rata inflației de bază a zonei euro, care exclude elementele potențial volatile, cum ar fi alcoolul, energia, alimentele și tutunul, a crescut, de asemenea, în noiembrie, la o rată anuală de 2,6% de la 2%.
În circumstanțe normale, creșterile ar pune probabil presiune pe Banca Centrală Europeană pentru a începe să se gândească la perspectiva creșterii ratei dobânzii principale de la un minim record de zero.
Cu toate acestea, varianta Omicron a coronavirusului descoperită recent a generat o oarecare incertitudine cu privire la perspectivele economice globale și, în consecință, băncile centrale din întreaga lume sunt așteptate să se abțină de la a anunța orice schimbări majore de politică în curând. Dacă varianta ar începe să afecteze nivelurile de creștere, atunci prețurile, cum ar fi petrolul, ar scădea probabil, ușurând ratele inflației la nivel mondial.
„Datele despre inflație din noiembrie au fost încă o surpriză pozitivă”, a declarat Jack Allen-Reynolds, economist senior pentru Europa la Capital Economics. „Varianta omicron a crescut și mai mult nivelul de incertitudine, dar deocamdată bănuim că va avea un impact destul de mic asupra inflației.”
Mulți economiști cred că creșterea inflației din ultimele luni se va inversa anul viitor, deoarece efectele de bază legate de scăderea bruscă a prețurilor în timpul pandemiei de anul trecut, în principal ale energiei, sunt excluse din comparațiile anuale.