INFOGRAFIC Proiecție FMI: În 2026, România ajunge la 76% din media UE a PIB/locuitor. ”Unele orașe funcționează ca un burete de absorbit bani”

Cea mai recentă prognoză FMI, dată publicității la începutul lunii aprilie, arată pentru România o creștere economică majoră în 2021, de 6%. Creșterea va continua și în anii următori, chiar dacă nu la fel de accentuată: 4,8% în 2022, 3,8% în 2023, 3,7% în 2024 și câte 3,5% în 2025 și 2026.

Prin aceste creșteri, România va ajunge, în 2026, la un produs intern brut pe cap de locuitor (PIB/locuitor), ajustat la puterea de cumpărare, în valoare de 37.083 de dolari internaționali, de la 28.936 de dolari internaționali, în 2020. În comparație cu media Uniunii Europene, PIB/locuitor al României va ajunge, astfel, la 76,4%, față de 69% în 2020, ceea ce semnifică o recuperare de 7,4%.

Toate aceste creșteri vor face ca România să se desprindă de state ca Bulgaria, Croația și chiar Grecia, urmând să fie mai apropiată de state precum Ungaria și Polonia, după cum se poate vedea în infografia de mai jos.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Am depășit Grecia, Croația și Turcia

O proiecție FMI din toamna anului 2019, înainte de izbucnirea pandemiei, preconiza ca România să depășească în 2020 Turcia, din punct al vedere PIB/locuitor, iar apoi să se apropie de Grecia. Cifrele finale pe 2019 arată însă că țara noastră a depășit ambele state în acel an.

Evoluția este confirmată și de datele Eurostat (disponibile aici), care folosesc alt indicator, respectiv procentul PIB/locuitor față de media UE. Astfel, în 2019, România s-a aflat la 70% din medie, cu o creștere de 4 puncte procentuale, în vreme ce Grecia a rămas la 67. Cu un an înainte, în 2018, România depășise Croația. Prin urmare, în acest moment există trei state ale UE cu un PIB/locuitor mai mic ca al României: Bulgaria, Croația și Grecia.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cei mai utilizați parametri pentru compararea nivelului de trai între țări diferite. PIB/locuitor este definit de Institutul Național de Statistică ca reprezentând valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o regiune – în cazul de față o țară – împărțită la numărul de locuitori existent în regiunea respectivă.

Pentru a obține un indicator și mai relevant, se folosește ajustarea PIB la puterea de cumpărare, care diferă de la țară la țară. Acest din urmă indicator este exprimat de FMI în dolari internaționali 2017 PPP (Purchasing Power Parity – Paritatea Puterii de Cumpărare). Un dolar internațional are aceeași putere de cumpărare în fiecare stat ca un dolar în SUA.

Analist: „Banii urmăresc alți bani”

Aceste evoluții bune la nivel macroeconomic nu înseamnă neapărat o bunăstare medie mai mare, atrag atenția specialiștii în domeniu, dat fiind profilul dezechilibrat al economiei românești, cu poli urbani dezvoltați, învecinați unor zone de sărăcie lucie. Prin urmare, este de prevăzut ca zonele bogate să crească mai mult, iar cele sărace, mai puțin.

„Creșterea economică se regăsește în nivelul de trai, dar nu în media nivelului de trai. Din păcate dacă politicile europene vizează disparitățile între state, economiile naționale sunt cele care trebuie să aibă în vedere dezvoltarea, dacă nu uniformă, măcar similară a regiunilor interne. Creșterea PIB/locuitor nu arată din punctul meu de vedere decât creșterea gradului de atractivitate a spațiului economic național, ca potențial pol de producție în anumite sectoare. Nu toate și nu în aceeași măsură. Cât se regăsește în buzunarele oamenilor de rând? Distribuția este inegală în mod evident și aici aș spune «banii urmăresc alți bani»”, este de părere Octavian Jula, conferențiar universitar la catedra de Economie Politică a Universității „Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit universitarului clujean, specializat în macroeconomie, creșterea indicatorilor performanței economice nu presupune și distribuirea uniformă a beneficiilor. Astfel, în statele în care creșterea economică a fost rezultatul strict al pieței și al agenților economici și nu al politicilor publice, creșterea economică a avut ca rezultat adâncirea disparităților. „România nu devine mai bogată, ci eu cred că doar unele microregiuni sau chiar orașe devin poli de atracție economică, în detrimentul localităților mai mici sau al celor satelit și funcționează ca un burete de absorbit bani”, încheie Octavian Jula.