Modernizarea Drumului pe Valea Doftanei, alternativa pentru aglomerația de pe DN 1 Valea Prahovei : Construcții Erbașu a început organizarea de șantier/Soluția reală pentru DN 1, autostrada Ploiești-Brașov

A început organizarea de șantier pentru modernizarea Drumului Județean Câmpina-Săcele, antreprenorul Construcții Erbașu urmând să intre în teren de luna viitoare, după ce primește Autorizația de Construire, conform informațiilor Economedia. La peste un an de la semnarea contractului pentru construirea și modernizarea DJ 102 I Câmpina-Săcele, prezentat ca o alternativă pentru aglomerația de pe DN 1 Valea Prahovei, șantierul începe în această vară cu o durată contractuală de 3 ani pentru execuție. Anterior, autoritățile locale, estimau începerea lucrărilor în martie-aprilie, dar au fost întârzieri din cauza procedurilor pentru exproprieri.

Este cel mai mare contract pentru infrastructura rutieră (secundară) semnat la Ministerul Dezvoltării/Compania Națională de Investiții, însă modernizarea se face doar pentru trafic comercial ușor, nu și pentru transportatori, fără o lărgire semnificativă a platformei și cu un traseu greu, cu serpentine care ajunge la aproape 1300 metri altitudine. Pe plan local și pentru turism, modernizarea DJ Câmpina -Săcele este o veste foarte bună, de mult așteptată, însă pentru zona critică dintre Comarnic și Predeal -DN 1, va conta indirect prin preluarea traficului de tranzit (rămâne de văzut în ce măsură) dintre Ploiești și Brașov. Altfel spus, pentru turiștii care au cazare în stațiuni (Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal) acest drum județean nu va ajuta semnificativ. Pentru traficul local, mai utile vor fi centurile de la Comarnic și Bușteni, dar și la aceste ocolitoare se vor forma cozi la descărcarea în DN 1.

Pentru transportatori deviați pe DN 1 A Cheia-Săcele (drum greu), pentru turiștii care merg în stațiuni și pentru legătura modernă București-Brașov, singura investiție care poate rezolva problema nu poate fi decât Autostrada Ploiești-Brașov, obiectiv pe care Guvernul vrea, din nou, să-l execute prin parteneriat public privat, deși toate studiile de până acum au arătat că nu se poate susține din viitoarea taxă de autostradă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Drumul trece pe la altitudinea maximă de 1.285 metri în Pasul Predeluț, iar durata mare de execuție se explică prin relieful dificil și perioada mai redusă în care se poate lucra în zona de munte. Reabilitarea se face pentru Clasa Tehnică IV, cu portanță maximă de 11 tone, așadar nu va putea susține camioane de mare tonaj. Pe unele tronsoane șoseaua este impracticabilă, arată expertiza din caietul de sarcini pe care a consultat-o Economedia. Șoseaua va fi lărgită la 8 metri parte carosabilă, cu câte 3 metri lățimea pentru fiecare bandă de circulație, 1,5 metri acostamente și 0,5 metri benzi de încadrare, a transmis la semnarea contractului reprezentantul constructorului.

„Drumul județean DJ 102I pornește din localitatea Câmpina și trece prin localitățile Plaiul Câmpei – Lunca Mare – Seciuri – Teșila – Trăisteni – lim. jud. Brașov și face legătura cu DN 1A la Șanțuri. Astfel acest drum face legătura între DN1 și DN1A respectiv între Câmpina și Săcele putând deveni o alternativă pentru DN1 București – Brașov. Drumul județean DJ 102I reprezintă un traseu stategic care face legătura între partea de sud a țării (jud. Prahova) și partea centrală jud. Brașov), traversând munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț (altitudine 1.285 m).

Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentații are o lungime totală în urma ridicărilor topografice și a geometrizării în plan de 25.636,08 ml și are limitele între km37+620 și km 63+256.08, din care:

– în județul Prahova lungimea este de 13.200,38 km (km 37+620.00 – km 50+820.38);

– in județul Brașov lungimea este de 12.435,70 km (km 50+820.38 – km 63+256.08);

Pe sectorul cuprins intre km km 37+620 si km 63+256.08, cu excepția sectorului cuprins între km 61+980.39 si km 63+256.08 (L=1275.7 m) care are îmbrăcăminte asfaltică, restul traseului este nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele porțiuni chiar impracticabil. Deși încadrat ca drum județean, după Pasul Predeluț drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum forestier secundar. Per ansamblu starea tehnică a drumului județean se poate caracteriza ca fiind foarte rea. În prezent DJ 102I nu prezintă o structură rutieră care să asigure o circulație în conditii normale. Platforma carosabilă este puternic denivelată prezentând pe alocuri făgașe adanci, burdușiri, văluiri, fisuri, crăpături, etc. Îmbrăcămintea rutieră a drumului este rudimentară, fiind alcătuită predominant din fragmente de bolovăniș și pietriș încastrate în terenurile coezive din patul drumului. Pe alocuri în structura rutieră sunt intercalate și blocaje de piatră. Grosimea sistemului rutier este foarte variată atât pe lungimea drumului cât și pe lățimea lui. În sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsă între 5 și 25 cm”, arată Compania de Investiții.