Sursa foto: Facebook/ ReturRO SGR
La aproape 7 luni de funcționare, se adună tot mai multe nemulțumiri la adresa Sistemului Garanție – Returnare, cel prin care pentru fiecare ambalaj clienții plătesc o garanție de 50 bani. Apoi, banii sunt recuperați sub formă de tichete valorice valabile în magazinele în care au predat ambalajele goale la automat sau numerar, în cazul predării manuale.
În ultimele săptămâni, oamenii s-au plâns tot mai mult pe rețelele de socializare că mai tot timpul sunt cozi la aparatele unde ar trebui să predea ambalajele. Venirea căldurii a crescut consumul de apă îmbuteliată, de bere la doză și de băuturi răcoritoare, iar tot mai mulți oameni au dorit să își recupereze banii opriți drept garanție la cumpărături. Iar cum perioada s-a suprapus și meciurile de la campionatul european de fotbal, s-au adunat și mai multe ambalaje.
Iar în acest context au apărut, din nou, și nemulțumirile altei verigi din această horă a reciclării. Este vorba de patronii de mici afaceri din domeniul HoReCa și din comerț, obligați și ei să colecteze ambalajele și să le predea mai departe celor de ReturoSGR, ca să își recupereze banii plătiți de ei clienților.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În cazul lor, principalele probleme, așa cum eu fost ele evidențiate încă din primăvară și de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România – HORA, sunt: prețul ridicat al sacilor în care fac colectarea selectivă și pe care îi cumpără de la RetuRo SGR, spațiile ocupate de sacii plini cu ambalaje și faptul că nu le sunt plătiți toți banii pe ambalaje, pentru că unele dintre ele nu mai ajung întregi la destinație și sunt respinse de la plată.
Ce spun antreprenorii
Economedia a stat de vorbă cu doi antreprenori pentru a afla de la ei cu ce costuri și neajunsuri se confruntă în relația cu SGR.
În București, Marius Tudosiei, băcan la Bacania Veche și Chef owner la Băcănia Veche Delicatese și Grădină, se plânge, în primul rând, de costul sacilor: „Sunt cei mai scumpi saci de pe planetă” spune el și ne prezintă și prețurile.
„Costurile materialelor sunt astfel:
– sigilii – 30 de bucati – 5,40 lei + TVA
– saci verzi colectare sticla – 30 de bucăți – 83,70 lei + TVA
– saci galbeni colectare pet si aluminiu – 30 de bucăți – 59.40 lei + TVA”„Sacii verzi pentru sticlă sunt enormi, dar nu putem să îi umplem cu mai mult de 25 de kilograme (teoretic). Ar putea fi mai mici, dacă tot nu-i putem umple mai mult, și să fie mai ieftini, nu?”, se întreabă el.
Tudosiei mai spune că în baza autofacturilor emise de ReturoSGR ajung la destinație mai puține ambalaje decât trimit firmele, „Avem o medie undeva într 1.500 și 2.000 de ambalaje care ajung intacte în platformele de colectare. Nu se numără, de exemplu, sticlele care ajung sparte – iar asta se întâmplă frecvent pentru că sacii, în momentul ridicării, sunt aruncați în mașină, unde se și aud spargerile. N-am musai o problemă cu asta, important e că noi ne facem treaba și sticla ajunge unde trebuie (sper) în loc să ajungă la groapă”, spune el.
Un antreprenor din Sibiu, Radu Dan Popa, deținătorul unui magazin alimentar din centrul orașului Sibiu, face colectare manuală și achită următoarele prețuri: sac 80 mc, galben 1,98 lei +19 % TVA, iar un sigiliu costă 0,18 lei + 19 % TVA.
„Mie nu mi se par scumpi sacii, pentru că sunt foarte groși, deci au densitate mare. În schimb, mi se pare o absurditate să-i cumpăr din moment ce tot la ei ajung”, spune el pentru Economedia.
Cât privește numărul ambalajelor colectate, el spune că acestea au crescut de la 1.000 de bucăți în aprilie, 5.500 în mai, iar în iunie ar putea urca la 10.000.
Iar acest număr în creștere, cât și faptul că sacii sunt ridicați uneori și doar o dată pe lună, ridică probleme cu depozitarea, după cum arată Marius Tudosiei.
Fondatorul Băcăniei spune că în ciuda insistențelor, ridicarea se întâmplă la intervale mari.
„De exemplu, ultima ridicare a venit la o lună distanță, timp în care am trimis 6 solicitări consecutive. Drept urmare, am fost nevoiți să blocăm una dintre căile de acces către terasă, adică pe cea mai frumoasă. Am construit un gard (costuri de cca 4.800 de lei) ca sa nu vadă oamenii de la masă stiva de saci. Am ucis farmecul intrării spre terasă ca să avem unde să depozităm sacii. Între timp probabil vă imaginați că unii se mai răstoarnă, mai ales când plouă pe ei și devin alunecoși. E un chin. Eu am fost printre cei mai entuziaști cârciumari în privința programului, dar probabil că optimismul meu incurabil nu a luat în calcul că o să ajungem să ne rupem ficații în încercarea de a recicla și mai mult. Trag nădejde că forțele proaspete pe care le-a adus Returo în echipă – înțeleg că sunt oameni noi, veniți din industrii un pic mai riguroase – o să facă posibilă îmbunătățirea sistemului și transformarea în unul funcțional. Pentru că acum nu este”, afirmă Tudosiei.
Antreprenorul din Sibiu este mai norocos din acest punct de vedere. Nu ar avea unde să pună sacii în magazinul de 64 de metri pătrați din oraș, dar are un alt spațiu, mai deține o hală și solarii unde cultivă legume, pe care le vinde în magazinul din oraș.
În poza de mai jos sunt ambalajele strânse în trei zile.
Tot de probleme cu transportul se plânge și antreprenorul sibian.
„Pentru că nu fac colectare automată, ci manuală, ambalajele trebuie sa fie intacte ca să le poată ei scana la cele 3 puncte de sortare din țară!!! Doar trei, iar până ajung acolo sacii sunt manipulați de vreo trei ori. Peste 60% din ambalaje s-au pierdut pe drum”, afirmă Radu Dan Popa.
El mai spune că și plățile de la Returo sunt făcute greu: „Eu dau banii clientului, iar Returo mi-i dă înapoi după vreo 2 luni și nici atunci nu pe toți pentru că ei numără tot aiurea, nu-mi dau seama dacă o fac intenționat sau dacă sunt varză în administrare.”
În cazul lui Marius Tudosiei, circuitul garanției este următorul: „Noi, ca restaurant, achităm cei 50 de bani către distribuitori și producători. Clienții nu plătesc garanția, pentru că actul consumului se petrece la noi. Noi colectăm sticlele, Returo le ridică și în baza numărătorii din platformă, ne returnează cei 50 de bani/ambalaj intact. Însă nu îi primim pe cei pentru sticlele sparte (estimez eu că la ultima ridicare noi am avut măcar 5% spărtură la ridicare) și nici pentru dozele de aluminiu strivite.”
Radu Dan Popa ne-a oferit și lista cu tarifele pe care le achită Returo comercianților care se ocupă de colectare, dar marea lui nemulțumire rămâne faptul că nu îi sunt plătite toate ambalajele strânse.
„Cei de la Returo mai oferă și un comision de manipulare, ceea ce ar face să nu muncești chiar pe gratis, e minuscul, dar e ceva. Tarif de gestionare – MANUAL – Sticlă mică (<= 500 ml) 0,1005
Tarif de gestionare – MANUAL – Sticlă mare (>500 ml) 0,1645
Tarif de gestionare – MANUAL – Plastic mic (<= 1L) 0,0596
Tarif de gestionare – MANUAL – Plastic mare (>1L) 0,0989
Tarif de gestionare – MANUAL – Doze (Metal) 0,0482
Dar măgăria e că nu numără corect și deci nu plătesc suficient, nu zic să ieși în câștig, dar nici să pierzi după atâta muncă. Părerea mea e că dacă o țin tot așa, comercianții n-o să mai achiziționeze ambalaje.”
La rândul său, Marius Tudosiei crede că este nevoie de mai multă susținere pentru ca sistemul să devină funcțional și crede că ar trebui sa ne asumăm cu toții că în primul an o sa fie complicat. El crede că această susținere poate fi rezumată astfel:
„Ca să putem ajunge să reciclăm cred că e nevoie să renunțăm la horele pompoase pe ritmuri de imn și să trecem la niște campanii de informare mai eficiente. Dintr-o melodie nu vei convinge breasla ospătarilor că e nevoie de atenție în procesul cel mai important: alegerea sacului în care arunci un ambalaj. Iar dacă exact ospătarii din România nu sunt targetați de o campanie de informare și conștientizare, pierdem o verigă importantă. De pomană înțeleg patronatul și top managementul, implementarea o fac ospătarii și picolii de peste tot din țară.
Simt că ar mai fi nevoie de investiții care să îi ajute și pe consumatorii casnici – mai multe RVM-uri (aparate de colectare, n.r.).
Iar în privința noastră, a restaurantelor, aș sintetiza așa:
– frecvență mai bună la ridicare
– promptitudine mai bună la expedierea materialelor (saci, sigilii).
– comunicare mai buna cu HoReCa, însa una REALĂ, nu prin influenceri sau prin campanii populist-naționaliste”, conchide el.
