Sursa foto: Economedia / Ilona Andrei
Noi măsuri de sprijin pentru facturile la energie intră în vigoare începând de astăzi, 1 aprilie, și vor fi aplicate timp de un an. Potrivit acestora, consumatorii vor beneficia de plafonări de prețuri la gaze și energie electrică, în funcție de consum. Specialiștii susțin însă că măsurile nu rezolvă problemele prezente din energie, doar le amână până în primăvara viitoare. Ele vin și cu o serie de discriminări și aduc și probleme pentru marea industrie.
Guvernul a dezvăluit în data de 18 martie noile propuneri de măsuri de sprijin pentru facturile la energie, care vor fi aplicate timp de un an, începând cu 1 aprilie 2022, iar acestea au fost oficializate după ce au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 22 martie.
Principalele prevederi
Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică/operatorii de distribuție de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice este:
a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;
c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este:
a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici;
b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică.
Prețul final facturat se aplică și în cazul locurilor de consum ale clienților casnici racordate începând cu data de 1 ianuarie 2022.
În cazul clienților casnici care nu pot beneficia de prevederi în funcție de consumul anului 2021, dar al căror consum înregistrat în anul 2022 se încadrează în oricare din tranșele de consum prevăzute, precum și în cazul clienților casnici și noncasnici racordați începând cu data de 1 ianuarie 2022, furnizorii emit în luna februarie 2023 facturi de regularizare a consumului facturat anterior aferent perioadei de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, utilizând prețul final conform tranșei aferente de consum, și facturează consumul înregistrat după data reîncadrării la prețul final corespunzător tranșei de consum.
Componenta de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale este de 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, respectiv 12 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.
În perioada 1 aprilie 2022—31 octombrie 2022, furnizorii de gaze naturale au obligația de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze naturale pentru asigurarea continuității și siguranței în alimentarea clienților săi finali/asigurarea consumului propriu și suportabilității prețului de către aceștia. Cantitățile de gaze naturale reprezentând stocurile minime ce urmează a fi înmagazinate de fiecare furnizor vor reprezenta minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienților finali din portofoliul propriu/consumului propriu.
În perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, producătorii de gaze naturale care desfășoară atât activități de extracție onshore și/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activități, cât și activități de vânzare a gazelor naturale au obligația să vândă, cu prețul de 150 lei/MWh, cantitățile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici, pentru a asigura în perioada respectivă necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale.
În perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică se impozitează cu 80%.
O treime din consumatori nu se va încadra
Asociația Energia Inteligentă apreciază că 30% din consumatorii casnici nu se vor încadra în cerințele legii și vor achita prețul din contractele de furnizare a energiei electrice existente, prețuri între 1,4 lei/kWh și 4,1 lei/kWh. Adică o casă care consumă 301 kWh/lună, va achita pentru energia electrică între 421 lei/lună și 1.234 lei/lună.
Există consumatorii care consumă peste 300 kWh/lună și au venituri sub venitul minim din România, așa cum există locuri de consum la care consumul e este sub 300 kWh/lună și sunt milionari, atrage atenția asociația.
„Plafonarea prețurilor la gaz și energie nu rezolvă problemele prezente din energie, doar le amână până în primăvara viitoare, când vom constata că sărăcia energetică este mai mare și că mulți consumatori au probleme în achitarea facturilor”, mai arată Asociația Energia Inteligentă.
Totodată, în forma actuală, se ridică următoarele probleme:
Problema 1: Regularizările pot fi usturătoare
La energie electrică, Guvernul va plafona prețul pentru anul 2022 în funcție de consumul mediu lunar înregistrat în anul 2021.
Această referință însă nu ține cont de faptul că începutul anului 2021 a fost unul mai calm în piața de energie, prețurile încă erau suportabile, drept urmare clienții nu erau neapărat atenți la consum.
În plus, ar putea exista situații punctuale care discriminează anumiți consumatori sau favorizează alții. De exemplu, un consumator care se mută în acest an într-o chirie nouă poate fi mai econom din punct de vedere al consumului de energie. Însă el nu va beneficia inițial de măsurile de sprijin dacă chiriașul anterior a consumat anul trecut peste limitele stabilite de Guvern (plafon de 0,68 lei/kWh dacă consumul a fost sub 100 kWh, plafon de 0,8 lei dacă consumul a fost între 100 și 300 kWh). Abia la regularizare clientul va vedea dacă a plătit bani în plus.
Într-adevăr, această referință are lacune, explică pentru Economedia expertul în energie Dumitru Chisăliță. Însă, potrivit lui, și alternativele ar fi păguboase.
„Alternativa la consumul din 2021 este să se ia consumul înscris în contract, în anexa cu consumul estimat. Iar la nivelul consumatorilor casnici, cel puțin 9 luni din 12 au consumuri estimate, pe care fiecare client a completat-o cum a completat-o… Problema este ce se va întâmpla în momentul în care se face regularizarea”, explică Dumitru Chisăliță.
De altfel, momentul regularizării este problematic și pentru schema de plafonare pregătită deja pentru 1 aprilie. „Inițial poți să plătești facturi mici, dacă ai consumat puțin în 2021. Dar dacă ai depășit pragul de consum în 2022, când vine regularizarea, te-a fript”, susține Chisăliță.
Problema 2: Toate firmele primesc plafonare la energie electrică, dar nu și toți consumatorii casnici
Problema plafonării prețurilor în România este că aceasta nu are caracter unitar, care este primul element al unei legi, mai afirmă Chisăliță.
Astfel, de exemplu, există plafonare a prețului la energie electrică pentru absolut toți consumatorii non-casnici (firme). În schimb, nu există pentru toți consumatorii casnici, cum ar fi cei cu consum de peste 300 kWh. Într-adevăr, cei cu un consum așa mare pot fi oameni cu case mari, care își permit facturi mai mari. Însă există situații similare și în cazul non-casnicilor: sunt firme care își pot permite facturile la energie și fără plafonare a prețului.
În plus, potrivit expertului, se acordă o plafonare pentru toți consumatorii noncasnici de energie electrică și doar pentru o parte din consumatorii noncasnici de gaze, deși costurile cu gaze sunt mult superioare față de cele pe gaze.
Plafonarea prețului la energie este o alegere păguboasă, afirmă Chisăliță, care precizează că numai România și alte 2-3 țări europene au mai ales această măsură de susținere a populației.
Problema 3: Se pleacă de la premiza greșită că dacă consumi puțin ești sărac
Totodată, o problemă majoră este categorisirea consumatorilor în funcție de consum. „Cu plafonarea în funcție de consum pleci de la premiza greșită că dacă ești sărac consumi puțin. Dacă ai casă sărăcăcioasă, vei consuma mult pentru că locuința nu este izolată, așa că nu primești măsuri de sprijin. În schimb va primi măsuri de sprijin cel care consumă puțin, chiar dacă acest lucru se întâmplă pentru că el a avut bani să își izoleze locuința”, mai susține Chisăliță.
Totodată, pot exista case în care trăiesc familii numeroase, dar cu venituri mici. Acestea nu vor putea primi măsuri de sprijin.
„Există consumatorii care consumă peste 300 kWh/lună și au venituri sub venitul minim din România, așa cum există locuri de consum la care consumule este sub 300 kWh/lună și sunt milionari. Și atunci care este echitatea acestei legi? De ce un milionar să beneficieze de preț plafonat și un consumator cu salariul minim pe economie să nu beneficieze?”, mai arată Chisăliță.
El apreciază că 30% din consumatorii casnici nu se vor încadra în cerințele legii și vor achita prețul din contractele de furnizare a energiei electrice existente, prețuri între 1,4 lei/kWh și 4,1 lei/kWh. Adică o casă care consumă 301 kWh/lună, va achita pentru energia electrică între 421 lei/lună și 1234 lei/lună.
Problema 4: Plafonarea prețurilor gazelor la producători va duce la închiderea industriei mari
Guvernul a mai stabilit că producătorii de gaz (Romgaz și OMV Petrom, singurii din România) sunt obligați să vândă gaze cu 150 lei/MWh către consumatorii casnici (și cu 250 lei către producătorii de energie termică).
În plus, pentru consumatorii casnici și pentru consumatorii non-casnici (firme) mai mici de gaze, prețul gazelor va fi plafonat. În schimb, nu va exista o plafonare dacă o firmă a consumat 50.000 MWh în anul 2021.
Drept urmare, producătorii vor vinde gaze mai scumpe, la prețurile reale din piață, către industrie, iar consumatorii industriali vor fi nevoiți să importe la prețuri mari.
„Această situație va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a prețului la gaze pentru consumatorii non-casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv acești consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1.000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta”, arată o analiză a lui Dumitru Chisăliță.
Potrivit lui, putem să uităm că mai avem industrie peste 50.000 MWh. Întrebat ce industrii ar putea fi afectate, Chisăliță a spus: „Orice industrie care are consum mare de energie: materiale de construcții, sticlă, industrie metalurgică, siderurgică. Toate acestea nu o să supraviețuiască”.
Problema 5: Plafonarea falimentează furnizorii
Odată cu plafonarea prețurilor la energie, de pe site-ul Autorității de Reglementare în Energie au dispărut aproape toate ofertele de energie de la 1 aprilie, mai susține Chisăliță.
Potrivit lui, măsura plafonării afectează toți furnizorii mici, care nu au flux de numerar sau puterea de a lua împrumuturi mari de la bănci pentru a acoperi costurile plafonării până virează statul banii.
„Mai avem 10-15 ofertanți, din care 10 sunt cei mari. Într-o lună, două o să rămână doar cei mari. Despre ce concurență mai vorbești”, arată expertul în energie.
Chisăliță susține, astfel, că noțiunea de piață liberalizată nu își mai are rostul în care prețul este reglementat aproape pentru toată piața.
Problema 6: marjă comercială diferită pentru energie electrică și gaze
Guvernul a mai stabilit că marja comercială va fi de 73 lei/MWh pentru furnizorii de energie electrică și de 12 lei/MWh pentru furnizorii de gaze.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, astfel, marja comercială va fi de 10% pentru furnizorii de energie electrică și de 2% pentru furnizorii de gaze. „Este o diferență uriașă. Iar în mod normal la gaze sunt costuri financiare mai mari, deci ar trebui să fie pe dos. De ce să nu pun o marjă comercială fixă, de 5% și la gaz și la energie”, spune Chisăliță.
Nu este clar impactul bugetar
Nu este clar nici care este impactul bugetar al măsurilor. Surse Economedia spuneau că ministrul Finanțelor Adrian Câciu și ministrul Energiei Virgil Popescu au ajuns la un acord cu privire la măsurile de sprijin pentru facturi, pe o variantă prin care impactul bugetar să scadă de la 5 miliarde lei până la finalul anului. O analiză internă realizată de PSD arăta că schema pentru facturi pregătită pentru 1 aprilie va costa bugetul de stat 40 de miliarde de lei, conform documentului obținut de Economedia.
Furnizorii, obligați să facă protecție socială
Asociația Energia Inteligentă a mai atras atenția că statul face protecția consumatorului pe banii altora, adică pe banii furnizorilor, timp de un an întreg. Asta în contextul în care statul nu a achitat furnizorilor nici 10% din compensările pe care trebuia să le acorde conform legii, pentru plafonările din iarna 2021/2022.