Opoziția din Ungaria a întrebat reprezentanții guvernului când ar putea să adopte țara moneda euro, folosită deja de 20 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, scrie Index.hu. Șapte țări (Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Ungaria, Polonia, România și Suedia) sunt membre ale UE, dar nu utilizează moneda euro.
Péter Balassa, parlamentar al partidului Jobbik, a întrebat ministerul Finanțelor și Banca Centrală a Ungariei când va fi introdus euro în Ungaria. În numele ministrului de finanțe, adjunctul său, András Tállai, a răspuns: “Guvernul ungar consideră că dacă performanța economiei ungare va ajunge la 85-90% din media Uniunii Europene, atunci merită să se ridice această problemă, până atunci sunt mai multe dezavantaje decât avantaje și se elimină posibilitatea și șansa unei politici monetare independente.”
La rândul său, Guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, György Matolcsy, a răspuns și la întrebarea respectivă. “Deși banca centrală este angajată în introducerea cu succes și în siguranță a monedei euro, în prezent economia țării nu se află încă la nivelul adecvat de maturitate euro”, a declarat György Matolcsy. Potrivit acestuia, nici măcar criteriile de la Maastricht nu ar fi îndeplinite în acest moment, dar banca centrală a elaborat un set de condiții pentru aderarea la zona euro, format din mai multe variabile.
Potrivit lui Matolcsy, nu este suficient să se măsoare condițiile de aderare la zona euro cu criteriile tradiționale de la Maastricht, motiv pentru care Banca Centrală a Ungariei a elaborat și publicat în 2020 setul de condiții denumit Maastricht 2.0, care pe lângă ajustarea fină a criteriilor nominale originale, ia în considerare și noi criterii reale.
Guvernatorul băncii centrale consideră că, ținând cont de acest set de criterii Ungaria nu se află încă la nivelul adecvat de maturitate a euro. Potrivit lui Matolcsy, în contextul inflației ridicate din ultimii ani, nici măcar criteriile nominale de la Maastricht nu sunt îndeplinite, deoarece atât indicatorii noștri de inflație, cât și indicatorii privind rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung depășesc limita superioară.
Introducerea monedei euro este legată, în principiu, de patru condiții, criteriile de convergență de la Maastricht:
– inflația nu poate fi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale mai mare decât media ratei inflației din cele trei state membre cu cei mai mici indicatori;
– rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung poate depăși cu cel mult 2 puncte procentuale rata medie a dobânzii din cele trei țări cu cei mai mici indicatori de inflație;
– deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3 la sută, iar datoria publică brută nu poate fi mai mare de 60 la sută din produsul intern brut (PIB) al țării;
– moneda națională a țării respective nu poate depăși timp de doi ani banda de schimb specificată, ceea ce înseamnă, de asemenea, că țara trebuie să intre în sistemul mecanismului european al ratelor de schimb (ERM).
Politicienii de la Budapesta vorbesc în mod regulat despre această chestiune.
Premiul Viktor Orbán a spus în decembrie anul trecut că întrebarea care se pune în momentul introducerii este dacă Ungaria alege stabilitatea sau o recuperare rapidă. În răspunsul său, premierul a sugerat să nu se introducă euro: “Recomand Ungariei să aleagă să recupereze rapid decalajul”.
La rândul său, ministrul de finanțe, Mihály Varga a declarat la sfârșitul lunii august că este prea devreme pentru a vorbi despre aderarea Ungariei la zona euro. În prezent, agenda este de a “crea poziția de echilibru cât mai repede posibil”.
Și ministrul Dezvoltării Economice, Márton Nagy, și-a exprimat clar poziția. La audierea ministrului în parlament – în luna mai – acesta a declarat că euro nu este o problemă pe termen scurt și mediu și că guvernul nu are ca obiectiv introducerea monedei euro. “Pe termen mai lung, cine știe”, a spus el. În cea mai mare parte a timpului, Márton Nagy a atras atenția asupra faptului că, într-o recesiune, euro este dezavantajos pentru o țară cu asemenea capacități ca Ungaria.
Reprezentanții opoziției ar dori însă o trecere la euro: “În țările în care plățile se fac cu euro, economia este stabilă, viața de zi cu zi este previzibilă, iar familiile nu suferă de creșteri brutale și insuportabile ale prețurilor. Așa este Croația acum. Timp de 9 ani, croații au lucrat pentru a introduce euro. Și nu doar pentru că și-au asumat acest lucru odată cu aderarea la UE, ci și pentru că știu că acesta este interesul lor național. Introducerea monedei euro este, de asemenea, în interesul nostru național ca maghiari. De aceea, guvernul din umbră se pregătește deja să introducă euro în Ungaria atunci când va veni momentul. Asta vom face, în interesul tuturor maghiarilor”, a declarat în ianuarie Klára Dobrev, membră a Coaliției Democrate (DK) în Parlamentul European.