Raport al Curții de Conturi Europene: Volumul cheltuielilor UE neconforme este în creștere

Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la bugetul Uniunii Europene creşte de la un an la altul, iar nivelul record al datoriei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inflaţia ridicată, toţi aceşti factori duc la riscuri financiare din ce în ce mai mari pentru bugetul UE, este concluzia raportului special publicat joi de Curtea de Conturi Europeană (ECA) și citat de Agerpres.

În opinia Curţii, conturile UE aferente exerciţiului financiar 2023 oferă o imagine corectă şi fidelă, iar partea de venituri poate, de asemenea, fi considerată lipsită de eroare. În schimb, nivelul de eroare pe partea de cheltuieli (191,2 miliarde de euro) a crescut la 5,6% (faţă de 4,2% în 2022 şi 3% în 2021).

Potrivit auditorilor, acest lucru este îngrijorător şi, în plus, există nereguli care afectează o parte din cei 48 miliarde de euro cheltuiţi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), principalul pilon al pachetului NextGenerationEU (NGEU) de redresare post-pandemie. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăţi deşi nu erau îndeplinite toate condiţiile necesare. Pe lângă aceasta, sistemele de control naţionale erau deficiente.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

“Ne apropiem cu paşi repezi de mijlocul perioadei financiare 2021-2027 şi constatările raportului nostru anual scot în evidenţă provocările uriaşe cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv nivelurile ridicate ale cheltuielilor neconforme. “Aceste provocări ne reamintesc cât de mult avem nevoie de structuri solide de control şi de asigurare a răspunderii, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, dacă ne dorim să menţinem încrederea cetăţenilor şi să protejăm viitoarele bugete ale UE”, a declarat Tony Murphy, preşedintele Curţii, citat într-un comunicat al ECA.

La fel ca în ultimii patru ani, auditorii concluzionează că nivelul de eroare a fost semnificativ şi generalizat. Ei au emis, în consecinţă, o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2023.

Creşterea substanţială a ratei de eroare estimate se explică în principal, potrivit auditorilor, prin erorile din cheltuielile pentru coeziune.

“Vorbim în acest caz de o rată de 9,3% pentru 2023 faţă de 6,4% în 2022. De ce atâtea dificultăţi în a finanţa aşa cum trebuie proiectele de coeziune? Auditorii ne spun că un rol îl are aici presiunea asupra administraţiilor naţionale de a cheltui rapid banii din fonduri UE aflate în concurenţă unele cu altele. Întrucât proiectele afectate de eroare sunt similare celor finanţate prin MRR şi sunt adesea controlate de aceleaşi organisme naţionale, auditorii atrag atenţia asupra riscului ca tipuri similare de erori să se regăsească şi în cheltuielile din MRR. Trebuie precizat însă că, în cazul MRR, respectarea normelor UE şi a celor naţionale nu este o condiţie prealabilă pentru efectuarea plăţilor către statele membre. Acest aspect nu este deci verificat sistematic”, se menţionează în comunicat.

Anul 2023 a fost al treilea an de implementare a MRR, mecanism prin care ţările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ţinte predefinite. În 2023 au fost efectuate 23 de plăţi de grant către 17 state membre.

Auditorii au constatat că aproximativ o treime din aceste plăţi de grant din MRR nu respectau regulile şi condiţiile aplicabile. Ca rezultat, 6 plăţi au fost afectate de erori semnificative. Auditorii au identificat şi cazuri în care jaloanele şi ţintele nu fuseseră bine concepute. Ei scot la lumină şi probleme persistente legate de fiabilitatea informaţiilor pe care statele membre le-au inclus în declaraţiile lor de gestiune. În consecinţă, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.

Potrivit auditorilor, cifrele din bugetul UE ne arată probleme care trebuie studiate cu cea mai mare atenţie. Valoarea totală a angajamentelor restante – care sunt obligaţii viitoare de plată dacă sumele nu sunt dezangajate – a atins un nivel record de 543 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023 (în 2022: 452,8 miliarde de euro). Între timp, datoria UE a crescut vertiginos la 458,5 miliarde de euro în 2023 (2022: 348 de miliarde de euro, adică o creştere de 32%), în principal din cauza împrumuturilor contractate pentru NGEU, în valoare de 268,4 miliarde de euro.

“Datoria UE este acum de două ori mai mare decât în 2021 (când se ridica la 236,7 miliarde de euro). Cu alte cuvinte, UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenţi de datorie din UE, deşi nu este deloc clar dacă propunerea Comisiei privind resursele proprii va genera suficiente venituri pentru a rambursa datoria aferentă NGEU. Costurile suplimentare pentru împrumuturile contractate în legătură cu NGEU sunt estimate a fi între 17 miliarde de euro şi 27 de miliarde de euro”, subliniază sursa citată.

Previziunile Comisiei privind inflaţia arată că bugetul UE şi-ar putea pierde aproape 13% din puterea de cumpărare până la sfârşitul anului 2025. Expunerea totală a bugetului UE, care măsoară riscurile legate de garanţiile de la bugetul UE şi de datoriile contingente, se ridica la 298 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023 (în creştere faţă de 248,3 miliarde de euro în 2022).
Ajutorul financiar pentru Ucraina a crescut de peste două ori în 2023 (de la 16 miliarde de euro la 33,7 miliarde de euro).

Auditorii avertizează că bugetul UE se va regăsi sub o presiune şi mai mare dacă riscul neonorării obligaţiilor de rambursare este transferat către exerciţii viitoare. Auditorii alertează şi cu privire la riscurile considerabile asociate Mecanismului pentru Ucraina. Acesta a fost creat în 2024 pentru a oferi sprijin financiar, sub formă de credite, în valoare suplimentară de până la 33 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Aceste fonduri nu necesită provizionare.