Foto: Pexels
Săptămâna care se încheie a adus cifrele deficitului pe primele două luni din acest an, care, deși este mai mic decât anul trecut, este încă la un nivel ridicat, de 1,58% din PIB. Cu toate acestea, ministrul Finanțelor spune că statul nu are încotro în acesta an decât să respecte ținta de deficit de 7% și afirmă că nu dorește să majoreze taxele pentru a reuși acest lucru. Între timp, tot de la finanțe au venit acum, pe final de martie, explicații pentru așa numită taxă pe stâlp, un impozit introdus la începutul acestui an. Între timp, mai multe oragnizații patronale din România critică și solicită respingerea în integralitate a proiectului de ordin al ANPC privind afișarea la raft a adaosului comercial. Nicu Marcu, fostul șef al ASF, a fost numit șef al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, lucru făcut public printr-un ordin al premierului publicat vineri seara în Monitorul Oficial. Tot săptămâna aceasta Au demarat primele foraje din proiectul Neptun Deep,de unde primele gaze vor ieși în 2027, iar Karl Mayer Group a renunțat la investiția de 500 milioane euro în Maramureș, închiderea operațiunilor impactând economia locală. Iar la Antreprenor cu valoare adăugată am descoperit Laneria, brand românesc de tricotaje, creat de Carmen Zamfir și fiul ei, Mario, cu o investiție de 100.000 de euro, la Piatra Neamț.
BREAKING Deficitul bugetar a trecut de 30 de miliarde de lei, respectiv 1,58% din PIB, după primele două luni ale anului
Deficitul bugetar al României a trecut de 30 de miliarde de lei, respectiv 1,58% din PIB, după primele două luni ale anului, a anunțat miercuri Ministerul Finanțelor.
Spre comparație, deficitul bugetar în primele doi luni din 2024 a fost de 28,99 miliarde lei, respectiv de 1,64% din PIB.
Ministrul Finanțelor, despre ținta de deficit: Sigur ne încadrăm în 7%, că n-avem altă variantă / Creșterea taxelor nu rezolvă problema ca o baghetă magică
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că guvernul se va încadra în ținta de deficit de 7% în acest an, cu ajutorul cheltuielilor și fără majorarea taxelor. El a declarat la Digi24 că România are nevoie de o ajustare fiscală pe 6-7 ani.
“Dacă politicul spune, și Guvernul spune că ne încadrăm în 7%, trebuie să ne încadrăm în 7%. Desigur, sunt două elemente care influențează acest deficit: veniturile și cheltuielile. Tot timpul încercăm să avem venituri mai multe prin stimulare economiei, prin ajutor de stat, prin scheme de finanțare pentru IMM-uri, prin scheme de finanțare pentru diverse sectoare.
În același timp, trebuie să reducem cheltuielile. Și aici iarăși avem câteva exemple concrete. Deja în februarie sunt date certe care arată că politica noastră de a ține sub control cheltuielile de funcționare începe să dea roade, acea reducere prin buget a cheltuielilor de funcționare cu 5% la fiecare minister dă deja rezultate. Lucrurile merg în aceeași direcție și la unitățile administrativ-teritoriale, la primării, pe cheltuieli de funcționare. “, a spus ministrul.
Nicuşor Dan: Directorii mi-au propus un buget de 13 miliarde de lei şi noi avem cinci / Marea problemă este cum se împart banii între Primărie şi sectoare
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că dacă cineva vrea să critice modul în care a gestionat finanţele municipiului Bucureşti, atunci să îi dea exemplu de o cheltuială nejustificată. El a precizat că săptămâna viitoare va fi aprobat bugetul Capitalei. Nicuşor Dan a mai declarat că este în continuare primarul oraşului şi continuă să îşi exercite această poziţie, adăugând că în timpul campaniei electorale a delegat dreptul de semnătură, dar că viceprimarul Adrian Vigheciu nu are nicio atribuţie.
”Directorii mi-au propus un buget de 13 miliarde de lei şi noi avem cinci. Evident că toate cele 13 miliarde de lei ar putea să fie cheltuite dacă le-am avea. Întrebarea mea este dacă cineva vrea să critice modul în care eu am gestionat finanţele municipiului, să-mi dea exemplu de o cheltuială care este nejustificată. O cheltuială care este nejustificată. Dincolo de asta am luat o primărie la trei miliarde de datorie şi am dus-o la un rating cu patru grade peste ratingul naţional. Asta este financiar dacă vrem să avem o discuţie”, a explicat primarul Capitalei.
Ministerul Finanțelor a stabilit modul de implementare pentru “taxa pe stâlp”: Impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale pentru sectorul privat și de 0,5% pentru cele aflate în proprietatea statului. MF estimează încasări de 1 miliard de lei în 2025
Ministerul Finanţelor anunţă că a elaborat modalitatea de aplicare a impozitului pe construcţiile speciale, pe baza propunerilor sectoarelor vizate: în cazul sectorului privat, ministerul va aplica un impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale. MF a stabilit un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcţiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor locale, concesionate sau date în administrare, motivând că în aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcţiilor.
În cursul lunilor februarie și martie, Ministerul Finanțelor a avut consultări cu reprezentanții tuturor sectoarelor vizate pentru a stabili cea mai eficientă modalitate de implementare a impozitului pe construcții speciale, transmit reprezentanții instituției. Aceștia spun că, având în vedere necesitatea clarificării mecanismului de calcul și declarare a impozitului pe construcții, ținând cont de analiza nivelului de colectare ce poate fi atins prin acest impozit și de impactul pe care acesta îl poate avea asupra mediului de afaceri, s-a elaborat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Patronatele cer respingerea proiectului de ordin al ANPC privind afișarea adaosului comercial la raft
Mai multe oragnizații patronale din România – AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – critică și solicită respingerea în integralitate a proiectului de ordin al ANPC privind afișarea la raft a adaosului comercial.
“Prin implementarea unei obligații de infomare suplimentară a consumatorilor cu privire la adaosul comercial aplicat fiecărui produs în raport cu prețul de achiziție, proiectul va duce la distorsionarea mediului concurențial în lanțul de aprovizionare al produselor alimentare și nealimentare și la încălcarea drepturilor operatorilor economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României.”, se arată într-un comunicat publicat de Federația Patronală Concordia.
Nicu Marcu, fostul șef al ASF, numit șef al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat / Euroins și City Insurance au dat faliment când el era șef al Autorității de Supraveghere Financiară
Nicu Marcu, fost șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în perioada în care cele mai mari companii de RCA, Euroins și City Insurance, au dat faliment, a fost numit la șefia Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
Directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Marius Petrescu, a fost eliberat din funcţie, potrivit unei decizii publicate vineri în Monitorul Oficial, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conducerea ORNISS va fi asigurată de Nicu Marcu, numit director general tot prin decizia semnată de premierul Marcel Ciolacu.
”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Petrescu se eliberează din funcţia de director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Nicu Marcu se numeşte în funcţia de director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.
EXCLUSIV Cine sunt cei trei interimari propuși pentru consiliul de supraveghere de la Hidroelectrica
Ministerul Energiei a propus trei membri interimari pentru consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, care să îi înlocuiască pe cei trei membri care ar urma să fie revocați, pentru a salva banii din PNRR.
Aceștia sunt Marius Perșinaru, Anca Mitu și Ciprian Mihail Ene.
Hidroelectrica este una dintre cele 8 companii de stat din Energie unde Comisia a identificat conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație. Neregulile privind aceste selecții riscă să ducă la pierderea a 300 de milioane de euro pentru acest jalon din PNRR.
BREAKING Comisia Europeană va plăti doar parțial cererea 3 de plată din PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale
Comisia Europeană aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România are încă 6 jaloane neîndeplinite, iar Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, ceea ce înseamnă că țara noastră ar primi o plată parțială pentru etapele care au fost îndeplinite cu succes. Conform actualei evaluări, CE consideră că România a îndeplinit reforma microîntreprinderilor, anterior considerată neîndeplinită, dar a ratat alte reforme, precum reforma pensiilor speciale, dar și mari proiecte de infrastructură.
Comisia anunță că a efectuat o evaluare preliminară pozitivă a principalei etape din cadrul celei de-a treia cereri de plată a României privind reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, anunță azi Comisia Europeană. Până în prezent, 68 din cele 74 de etape și obiective au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care totalizează 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.
Semnal de alarmă: Sprijinul statului pentru antreprenori se lovește de întârzieri. Șase scheme majore de ajutor de stat, blocate / Alte programe au mari restanțe
O mulțime de firme din România au vrut să își dezvolte afacerile și cu sprijinul anumitor programe guvernamentale, dar s-au lovit de mai multe probleme când a venit vorba de primirea efectivă a banilor de la stat. Șase scheme majore de ajutor de stat sunt în acest moment blocate sau au mari restanțe către beneficiari, conform datelor consultate de Economedia și informațiilor din piață. Și alte programe de finanțare au facturi neplătite de miliarde de lei. Se ridică astfel întrebarea: mai are statul bani să finanțeze aceste programe, ținând cont de deficitul bugetar deja ridicat, de 1,58% din PIB, consemnat după numai două luni din acest an? Și cât vor mai trebui să aștepte antreprenorii și firmele pentru banii promiși sau datorați?
Adio, Karl Mayer! Grupul german abandonează proiectul
Într-o mișcare neașteptată, Karl Mayer Group, lider mondial în producția de mașini textile, a decis să renunțe la investiția planificată de 500 de milioane de euro în județul Maramureș și să își închidă operațiunile din România, anunță 2mnews.
Decizia vine la scurt timp după ce compania anunțase, în mai 2024, intenția de a deschide două puncte de lucru în Baia Mare și de a construi o fabrică în comuna Groși, proiecte care ar fi generat peste 700 de locuri de muncă în regiune.
Producția a fost sistată, iar muncitorii au fost trimiși acasă. În firmă mai sunt doar câțiva angajați care se ocupă de desființarea unității de producție demarate într-o hală a fostului IMMUM, anunță sursa citată.
VIDEO Moment istoric pentru gazele din Marea Neagră. Au demarat primele foraje din proiectul Neptun Deep. Primele gaze vor ieși în 2027
OMV Petrom și Romgaz anunță că au început forajul pentru dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor de gaze naturale Pelican Sud și Domino din perimetrul Neptun Deep, situat la 160 de km în largul Mării Negre.
Proiectul avansează conform planului, cu prima producție estimată pentru 2027. Neptun Deep va contribui la producția de gaze a României cu circa 8 miliarde de metri cubi anual, odată atins platoul de producție.
București are cele mai mari salarii din țară și Giurgiu cele mai mici/ Domeniul IT câștigă cel mai bine și Industria textilă cel mai puțin
Orașele București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara au cele mai mari salarii din țară, iar angajații din domeniul IT câștigă cel mai bine, potrivit platformei de recrutare eJobs.
Primele trei luni ale anului se încheie cu peste 50.000 de joburi postate de angajatori și aproape 3 milioane de aplicări.
Se înregistrează o plafonare raportat la numărul de joburi și de aplicări, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul de candidați nou intrați în platformă are o creștere de 20%, față de primele trei luni ale lui 2024.
GRAFIC România a ajuns la același nivel cu Polonia și Estonia, la PIB/cap de locuitor, în standarde ale puterii de cumpărare/ Țara noastră e la 79% din media UE
În 2024, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS) se situa între 66% din media UE în Bulgaria și la 241% în Luxemburg, arată estimările preliminare publicate azi de Eurostat, biroul statistic al UE. România a ajuns la 79% din media UE, la același nivel cu Polonia și Estonia și peste încă șase alte țări: Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.
VIDEOREPORTAJ Furnicarul de roboți din uzina Dacia
Sediul Dacia/Renault din Preciziei arăta ca un furnicar dimineața, la ora 8, când am ajuns acolo. Însă în uzina Dacia de la Mioveni am descoperit un furnicar mai fascinant, cu roboți care se mișcau dintr-o parte în alta cărând piese pe care urmau să le taie, preseze, asambleze și sudeze alți roboți.
Uzina Dacia avea circa 5% din producție automatizată în anii crizei 2007-2008; acum a ajuns la 60% automatizare pe unele dintre secții. O mașină Dacia Logan avea 5 computere montate; acum, cel mai nou model lansat de companie, Dacia Bigster, a ajuns la 35 de computere montate.
Economedia a avut ocazia să vadă care este procesul prin care trece producția unei mașini Dacia, de la o simplă bucată de tablă până la produsul final. Ghidul nostru prin fabrică a fost Sile Lazăr, director executiv al Uzinei Vehicule Dacia din anul 2024, dar care lucrează în cadrul uzinei de aproape 40 de ani, din 1986.
Antreprenor cu valoare adăugată. Laneria, brand românesc de tricotaje, creat de Carmen Zamfir și fiul ei, Mario, cu o investiție de 100.000 de euro în urmă cu doi ani / Vor să deschidă un magazin fizic în București și să se extindă în străinătate
Carmen Zamfir, cu o experiență de peste 40 de ani în industria tricotajelor, a intrat pe cont propriu în lumea afacerilor în urmă cu doar doi ani, când a decis să deschidă un atelier de haine în Piatra Neamț. Dar nu a plecat singură pe acest drum, ci a mers împreună cu fiul ei, Mario, care a revenit din America pentru a ajuta la dezvoltarea brandului.
„Investiția inițială a fost de aproximativ 100.000 de euro, folosită în principal pentru amenajarea atelierului. Am avut deja o parte din echipamente dintr-un business anterior, ceea ce ne-a ajutat să optimizăm costurile. Nu am apelat la credite sau fonduri europene până acum, dar suntem deschiși la oportunități care să susțină dezvoltarea Laneria”, a povestit Carmen Zamfir pentru Economedia.
