Foto: Pexels
O săptămână aglomerată, în care s-au inaugurat și lansat mai multe investiții și tranzacții, iar România a reușit să atragă locuri de muncă și producție, pe fondul costurilor în creștere din alte țări. Cea mai mare investiție de anul acesta, fabrica de anvelope Nokian Tyres a fost inaugurată. Astfel, finlandezii intră acum în topul producătorilor de anvelope. A fost stabilit portofoliul european pe care îl primește România: Oameni, Competențe și Pregătire pentru Roxana Mînzatu, un compromis care a venit cu consolarea funcției de vicepreședinte executiv al Comisiei. Super-agenția AMEPIP continuă să fie condusă interimar de aceiași oameni considerați incompatibili. De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții? Se înmulțesc avertismentele privind deficitul bugetar: de la BNR vin semnale că de la anul „plătim factura”, Fitch avertizează că există riscul ca România să retrogradeze.
Iată câteva dintre cele mai importante subiecte ale săptămânii publicate de Economedia.
EXCLUSIV Economedia: Noi controverse la AMEPIP
Ciprian Hojda și Victor Moraru vor râmâne șefi interimari la super-agenția care conduce toate companiile de stat (AMEPIP), în funcțiile de președinte interimar și vicepreședinte interimar, timp de încă 6 luni, până când Guvernul va finaliza selecția noilor șefi „corporatiști” în baza ordonanței guvernanței corporative (OUG 109), arată informațiile obținute în exclusivitate de Economedia. Astfel, jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care prevedea conducere nouă „corporatistă” la AMEPIP va rămâne în continuare neîndeplinit, iar România nu va putea primi banii europeni pe această reformă. În iulie, Ciprian Hodja și Victor Moraru, alături de Mihai Precup, și-au dat demisia de la AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit că niciunul dintre ei nu îndeplineau cerințele de experiență necesare pentru a ocupa aceste posturi și alegerea lui Moraru ridica suspiciuni de incompatibilitate și conflict de interese.
De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții? PNRR-ul României, cea mai importantă – și poate ultima – șansă reală de dezvoltare cu bani „gratis” de la UE, a deraiat complet. Iar premierul Marcel Ciolacu pare dispus să sacrifice miliardele europene pentru oameni legați de funcții. Un editorial al redactorului-șef Economedia, Elena Deacu, despre conducerea AMEPIP.
Producție și locuri de muncă mutate în România
- Producătorul de cablaje și alte componente auto Sumitomo Electric (SE) Bordnetze Bulgaria, parte a companiei germane Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN), intenționează să își închidă fabrica din orașul Mezdra și să reducă operațiunile la fabrica sa din Karnobat anul viitor din Blgaria, a raportat agenția bulgară de știri de stat BTA. SE Bordnetze va reloca producția la fabricile sale din Moldova și România din cauza costurilor ridicate de producție din Bulgaria, în special a creșterii costurilor forței de muncă, care au avut un impact negativ asupra capacității companiei de a externaliza noi proiecte de producție de cablaje metalice către locațiile sale din Bulgaria, a declarat vineri SE Bordnetze, citată de BTA într-o declarație.
- Producătorul francez de anvelope Michelin mută locuri de muncă din Marea Britanie în România, după ce la începutul acestui an a mutat producție de anvelope din Polonia în țara noastră, scrie BBC.
- Producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres a inaugurat joi, 19 septembrie, fabrica de anvelope din Oradea, producția fiind mutată în România după ce firma s-a retras din Rusia. Investiția se ridică la 650 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro este ajutor de stat, iar 150 de milioane de euro reprezintă un împrumut de investiții din partea Băncii Europene de Investiții. Cum arată acum topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România? Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres.
Inaugurări și lansări de investiții
Producătorul de cărămidă Wienerberger Group a inaugurat, luni, la Berca, în judeţul Buzău, o nouă unitate de producţie, după o investiţie de peste 25 de milioane de euro realizată în ultimii doi ani, informează News.ro. Fosta fabrică de cărămida de la Sătuc, comuna Berca, a fost preluată de compania austriacă, fiind modernizată în ultimii doi ani cu peste 25 de milioane de euro.
Dezvoltatorii Iulius și Atterbury Europe au început lucrările de extindere a Iulius Mall Suceava, care, potrivit unui comunicat de presă, va avea cea mai mare suprafață de retail din nordul țării, de peste 60.000 mp. Noua zonă comercială va include branduri de modă, restaurante, cafenele, gelaterii, locaţii de tip drive thru, un centru de fitness, spaţii verzi şi mai multe locuri de parcare. Investiţia este estimată la 40 de milioane de euro şi va fi finalizată în prima jumătate a anului viitor.
VAT România, parte a grupului elvețian producător și furnizor de valve de vid, a anunțat miercuri că a demarat construcția noii sale fabrici situată în VGP Park Arad, un hub logistic strategic adiacent autostrăzii A1 și unor rute europene principale.
NewCold, operator de depozite automatizate congelate, intră pe piața românească prin achiziția unui teren de 9 hectare, în partea de nord a Bucureștiului, în proximitatea centurii A0, de la dezvoltatorul și operatorul de spații de logistică și industriale WDP, anunță reprezentanții de vânzare. Tranzacția a fost intermediată de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, reprezentată de Rodica Târcavu, Andrei Brînzea și Ștefan Oprea.
Fabrica de Lapte Braşov, compania care produce şi comercializează gama Olympus şi unul dintre cei mai mari producători de lactate din România şi din regiune, inaugurează un nou centru logistic, în Hălchiu, judeţul Braşov, în urma unei investiţii de peste 40 de milioane de euro, transmite News.ro.
România a primit portofoliul Oameni, Competențe și Pregătire pentru Roxana Mînzatu în viitoarea Comisie Europeană
Ursula von der Leyen a anunțat marți că Roxana Mînzatu a primit postul de vicepreședinte executiv în Comisia Europeană și are portofoliul Oameni, Competențe și Pregătire (People, Skills and Preparedness), așa cum a anunțat G4Media în premieră. Este unul dintre cei șase vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene, alături de Teresa Ribera (Spania), Henna Virkkunen (Finlanda), Stéphane Séjourné (Franța), Kaja Kallas (Estonia) și Raffaele Fitto (Italia).
Comisarul pentru Muncă are în subordine o cincime din bugetul UE prin programul FSE+, în valoare de 142 de miliarde de euro pentru bugetul multianual 2020-2027, dar bugetul este gestionat în principal de statele membre, Comisia jucând doar un rol de supraveghere, după cum arată site-ul oficial al Comisiei Europene.
- Citește aici componența integrală a viitoarei Comisii Europene, care trebuie să treacă acum și de votul în Parlamentul European
Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe?
Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Arobs Transilvania Software, cea mai mare companie din sectorul IT listată la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net în scădere cu 52% faţă de aceeaşi perioadă din 2023 și cu afaceri mai mici cu 6%, după cum arată datele publicate de companie în raportul semestrial. Pe o piață în scădere, compania a redus norma de muncă și salariile managerilor din departamentele cu scăderi de cifră de afaceri, dar a și renunțat la angajați. Antreprenorul Voicu Oprean, fondatorul companiei, spune, pentru Economedia, că se așteaptă ca perioada următoare să fie în continuare grea pentru companiile din domeniu, dar că există și oportunități. De asemenea, compania pe care o conduce plănuiește să își continue planurile de achiziții de firme. “Companiile locale își reevaluează poziția, dar noi, firmele românești, suntem aici și rămânem aici”, concluzionează CEO-ul. Compania cu sediu în Cluj nu e singura afectată într-o piață care a resimțit din plin valul turbulențelor de peste hotare. Mai multe companii au reacționat: unii au redus din personal, în special din personalul de pe „bench” (fără proiecte alocate), alții, ca Telenav sau Gameloft, chiar au închis activități în România. Detalii, AICI.
Ce domenii din piața muncii aduc salarii medii de peste 10.000 de lei pe lună?
Energia, IT-ul, transporturile aeriene și sectorul telecom sunt domeniile cu cele mai mari salarii din România, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
Mai precis, în luna iulie, clasamentul celor mai mari câștiguri salarii medii nete era condus de Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin prelucrarea țițeiului, cu un venit lunar de 13.052 de lei. Activitățile de servicii în tehnologia informațiilor, sector care apărea constant pe primul loc în lunile anterioare, se află pe locul 2, cu salarii de 11.636 de lei. Urmează transporturile aeriene, cu salarii medii nete de 11.030 lei, și, din nou Energia: domeniul de extracție a petrolului brut și a gazelor naturale figurează cu un venit mediu de 10.402 lei. Clasamentul salariilor de peste 10.000 de lei pe lună este încheiat de “activitățile de editare”, un CAEN care include activitățile de editare de produse software.
La polul opus, cu cele mai mici salarii din economie se află fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu un salariu mediu net de numai 3054 de lei, sectorul HoReCa – hoteluri și restaurante (3180 de lei), tăbăcirea și finisarea pielor (3478 lei) și fabricarea de mobilă (3516 lei). Detalii, AICI.
Costurile secetei. Se așteaptă creșteri de prețuri la alimente
Dacă ați făcut în această vară o plimbare prin țară, ați văzut probabil hectare întregi de porumb uscat. E doar „vârful aisbergului” – de la bunicii care abia mai găsesc câte ceva de pus la fiert în tradiția sezonului la marii fermieri, efectele sunt extinse. Pagubele financiare cauzate de secetă ar putea depăși 2 miliarde de euro la nivel național, având în vedere pierderile masive de producție, costurile suplimentare pentru irigații și lipsa valorificării producției la un preț corect, arată datele transmise de Clubul Fermierilor Români (CFRO), care a făcut, la solicitarea Economedia, o radiografie a costurilor secetei. Datele actuale arată că, în acest context, cumpărătorii se pot aștepta la creșteri de prețuri la pâine și la alte produse derivate din cereale, la uleiul de floarea-soarelui, dar și la carne și produse lactate, cu procente cuprinse între 10 și 20%. Detalii, AICI.
Prima rectificare bugetară din ultimii doi ani
Guvernul va face prima rectificare bugetară din acest an și din ultimii aproape doi ani. Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.
Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.
Cele mai importante modificări de bugete: Ministerul Finanțelor: +14,1 miliarde lei, din care +3 miliarde lei dobânzi și +11 miliarde lei proiecte cu fonduri europene; Ministerul Transporturilor: +5,48 miliarde lei: Ministerul Sănătății:+3,89 miliarde lei; Ministerul Educației: +4,6 miliarde lei.
Împrumuturi uriașe
România a împrumutat joi de pe piețele externe aproape 5 miliarde de euro, printr-o emisiune de obligațiuni în 3 părți, anunță Bloomberg.
Guvernul a ieșit joi să împrumute bani de pe piețele externe, prin două emisiuni în euro și una în dolari, pentru a finanța deficitul, pentru a răscumpăra datoria publică și pentru a gestiona pasivul, conform informațiilor Bloomberg consultate de Economedia.
Miercuri, tot Bloomberg anunța că România se pregătește să iasă să vândă obligațiuni Samurai, pentru a se finanța. Astfel, România a mandatat Daiwa, Mizuho, Nomura și SMBC Nikko ca Joint Lead Managers, și a depus o Declarație de Înregistrare a Valorilor Mobiliare pentru o potențială tranzacție Samurai senior pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani și 20 ani. Se așteaptă ca tranzacția să fie lansată în viitorul apropiat, în funcție de condițiile pieței, și va fi emisă în cadrul obligațiunilor suverane verzi ale României, conform informațiilor de la o persoană familiarizată cu subiectul care a cerut să nu fie identificată.
Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial
Bosch, Continental și Leoni sunt cele mai mari companii din domeniul fabricării de echipamente pentru industria auto în România, după afaceri, grupul german din vârful clasamentului fiind lider detașat în 2023, cu afaceri aproape duble față de următorul clasat. Menționăm că datele reflectă activitatea firmelor care au depus până acum bilanțurile pentru anul fiscal 2023. De remarcat că mai multe companii din clasament au anunțat reduceri de personal și dificultăți în gestionarea afacerilor. Detalii, AICI.
Numeroase tranzacții
Grecii de la PPC cumpără firmele care operează cel mai mare parc eolian de uscat din Europa, Fântânele-Cogealac. Consiliul Concurenței analizează tranzacția. Detalii, AICI.
Compania chineză Luxshare a cumpărat pachetul majoritar al producătorului german de cabluri auto Leoni, care are mai multe fabrici în România, a anunțat producătorul într-un comunicat de presă.
Rețeaua de servicii medicale private MedLife se extinde în zona Ardealului și anunță semnarea achiziției pachetului de 80% din Grupul Euromedica Baia Mare (Euromedic Hospital și Euromedic Administrator).
FED a scăzut dobânda, pentru prima dată în 4 ani
Fed reduce dobânda de referință cu 50 de puncte de bază la intervalul țintă 4,75%-5,0%. Este pentru prima dată în 4 ani când Rezerva Federală reduce dobânda. Fed a optat pentru un început mai îndrăzneț al seriei de reduceri de dobânzi, mai mult decât se așteptau analiștii.
Ajutoare de stat pentru „revitalizarea” industriei
Coaliția de guvernare a decis să introducă trei scheme de ajutor de stat și facilități fiscale în industrie, cu o valoare totală de aproape 2 miliarde euro: pentru industria prelucrătoare, decarbonizarea industriei și producția de materii prime industriale, a anunțat marți premierul Marcel Ciolacu, care susține că aceste programe de sprijin sunt în conformitate cu „planul Draghi” pentru creșterea competitivității europene. Măsurile sunt principalele propuneri ale premierului Marcel Ciolacu în programul său pentru a candida la președinție.
Strategia coaliției și a premierului vine pe fondul unei percepții a cetățenilor că „România a rămas fără industrie”, după închiderea fabricilor din perioada comunistă, deși acestea erau adesea neprofitabile și nesustenabile. De asemenea, trebuie să ne amintim că România este o țară chiar prea industrializată, după cum spun economiștii, având o pondere a industriei în Produsul Intern Brut mult mai mare decât media țărilor din OECD.
Avertismente privind deficitul bugetar
Se înmulțesc avertismentele privind deficitul bugetar al României.
Agenția de rating Fitch afirmă că România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade („recomandat pentru investiţii”).
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a declarat sâmbătă că anul 2025 va fi anul din care „începem să plătim” deficitul bugetar foarte mare, iar acest lucru nu se poate face fără să crești taxele.
Inclusiv ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a fost întrebat la Digi24 dacă este inevitabilă măsura de creştere a taxelor si impozitelor în 2025, odată cu începerea procesului de ajustare fiscal-bugetară. Acesta a spus că România are un angajament aprobat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care prevede ca măsurile pe care le va lua Guvernul să ducă la un impact bugetar de 2,5% din PIB și că nu poate exclude creșterea taxelor după alegeri.
EXCLUSIV Economedia: Încă o amânare pentru trenul nou de metrou de la Alstom. Punerea în circulație se amână până în 2025
Primul tren nou de metrou cumpărat de la Alstom (Franța) care trebuia să circule pe Magistrala 5 fi introdus în circulație abia în 2025, arată un răspuns Metrorex transmis la solicitarea Economedia. Rama electrică a ajuns din Brazilia în depoul Berceni al Metrorex, iar oficialii din Ministerul Transporturilor avansau punerea în circulație în același an, de Crăciun (2023), pentru a nu pierde finanțarea europeană, ulterior în vara, toamna și apoi iarna acestui an. Detalii, AICI.
EXCLUSIV Economedia: Metrorex lansează licitația pentru ramele „metroului de Otopeni” la finalul anului
Metrorex va lansa licitația pentru a achiziționa ramele „metroului de Otopeni” la finalul acestui an, a transmis compania la solicitarea Economedia, iar finanțarea pentru cele 12 trenuri va veni de la bugetul de stat. „Licitația aferentă Pachetului 3.2 – Material Rulant – din cadrul Proiectului Magistrala 6 de metrou este estimată a se lansa în trimestrul IV, 2024”, a transmis Metrorex pentru Economedia. Compania transmite că sursa de finanțare pentru ramele de metrou va fi bugetul de stat.
Amazon le cere angajaților să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână
O schimbare majoră care ar putea atrage această tendință în rândul mai multor angajatori. Amazon le cere angajaților săi să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână, o schimbare semnificativă față de actuala sa politică hibridă din era pandemiei, care le cere să fie la birou doar trei zile pe săptămână. CEO-ul Andy Jassy a spus că schimbarea va ajuta miile sale de angajați „să inventeze, să colaboreze și să fie suficient de conectați între ei și la cultura noastră pentru a oferi tot ce este mai bun pentru clienți și pentru afacere”. Noua politică intră în vigoare pe 2 ianuarie 2025.