Studiu Coface: În 2020, indicatorul de risc social şi politic a atins un nivel record. Se vor intensifica protestele

Redacția oct. 5, 2021 0 comentarii
protest metrou

Protestele se vor intensifica în următoarea perioadă pe fondul deteriorării indicatorilor socio-economici, în special în ţările emergente, şi vor avea repercusiuni asupra activităţii economice, arată un studiu Coface, citat de Agerpres.

“În timp ce restricţiile legate de pandemia COVID-19 au oprit temporar intensificarea protestelor, un nou val se întrevede la orizont. Se aşteaptă ca protestele, în special în ţările emergente, să crească din cauza unei deteriorări fără precedent a indicatorilor socio-economici. În 2020, indicatorul de risc social şi politic Coface a atins un nivel record de 51% la nivel mondial şi de 55% în ţările emergente”, susţin autorii studiului.

Potrivit analizei, aceste mişcări sociale vor avea repercusiuni asupra activităţii economice a ţărilor afectate, în special asupra comerţului exterior.

Coface estimează că mişcările sociale în masă au efecte negative deosebit de puternice şi permanente asupra exporturilor ţărilor: într-un an în care au loc astfel de mişcări, exporturile sunt în medie cu 4,2% mai mici decât potenţialul estimat.

Formele mişcărilor sociale, persistenţa şi intensitatea lor vor fi decisive pentru comerţul internaţional în anii următori.

“Pandemia a stopat temporar intensificarea mişcărilor sociale din ţările emergente. Dar efectele socio-economice devastatoare ale crizei de sănătate au crescut nivelurile de risc social şi politic la un prag istoric. Se presupune că aceste presiuni vor avea ca rezultat un nou val de mişcări cu repercusiuni economice semnificative pentru ţările afectate. Se aşteaptă ca incertitudinea legată de instabilitatea politică, scăderea încrederii agenţilor economici, scăderea activităţii şi serviciilor industriale din zona ofertei şi scăderea consumului să aibă un impact masiv asupra activităţilor economice”, au declarat Samuel Adjutor şi Ruben Nizard, economişti la Coface.

Potrivit economiştilor, comerţul exterior şi, în special, exporturile, vor fi probabil victime colaterale.

“Estimăm că, într-un interval de trei ani care urmează unei mişcări sociale, exporturile rămân cu până la 9% sub potenţialul lor. Dacă mişcarea are cereri socio-economice, ceea ce este probabil ca urmare a pandemiei, această frânare a exportului poate fi cu până la 20% mai mică”, susţin Samuel Adjutor şi Ruben Nizard.

Cercetarea mai arată că majoritatea mişcărilor sociale au loc în ţările emergente, iar numărul acestora a crescut între 2017 şi 2019. Experienţa din epidemiile şi pandemiile anterioare arată că tensiunile sociale apar, în medie, la un an după o criză sanitară.

În 2020, indicele presiunii sociale a atins un maxim istoric, în creştere de la 46% la 54% la nivel global şi, pentru ţările emergente, de la 54% la 61%. Această creştere se explică prin deteriorarea fără precedent a indicatorilor socio-economici în majoritatea ţărilor analizate. Ca urmare a pandemiei, nivelul de trai a scăzut, după cum se arată în scăderea PIB-ului pe cap de locuitor, puterea lor de cumpărare s-a deteriorat, dovadă fiind creşterea şomajului şi a inflaţiei, iar inegalităţile de venit şi avere s-au adâncit.

Potrivit studiului, acest lucru este agravat în unele ţări de nemulţumirea tot mai mare faţă de gestionarea crizei de sănătate şi de restricţiile privind libertăţile civile şi politice.

În 2020, 88% dintre ţările cu pieţe emergente au înregistrat o creştere a nivelului de risc asociat cu presiunile sociale. A crescut substanţial în unele ţări emergente din Asia, cum ar fi Malaezia, India, Thailanda sau Filipine, dar şi în unele ţări din Africa de Nord, precum Algeria sau Tunisia.

Economiştii Coface susţin că experienţa pandemiilor din trecut confirmă faptul că mişcările sociale de masă au efecte negative persistente asupra activităţii economice.

Timp de cel puţin un an şi jumătate după o mişcare socială în masă, creşterea PIB rămâne cu un punct procentual sub nivelul său anterior. Pentru ţările emergente, acest indicator poate fi chiar cu două puncte procentuale mai mic.

“Aceste efecte sunt traduse pe partea ofertei printr-o scădere a activităţii şi serviciilor industriale, iar pe partea cererii prin scăderea consumului. Încrederea consumatorilor şi a întreprinderilor scade, iar incertitudinea creşte. Mai mult, incertitudinea asociată cu instabilitatea politică creşte costurile de tranzacţie între ţara afectată şi restul lumii şi reduce stimulentele pentru a intra în relaţii comerciale noi sau pentru a le menţine pe cele existente”, mai susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, fluxurile comerciale încetinesc sau chiar se contractă: scăderea activităţii industriale perturbă exporturile şi scăderea consumului afectează importurile. În anul mişcărilor sociale, exporturile sunt cu 4,2% sub potenţialul estimat. Decalajul rămâne substanţial timp de trei ani, exporturile rămânând între 6,3% şi 8,9% sub potenţialul lor. Impactul asupra importurilor este mai marginal, importurile revenindu-şi mai repede.

Sursa foto: captură video

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.