Sursa foto: captură video
Una din provocările economice și sociale majore pentru Republica Moldova în 2022 ține de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp, consideră economiștii de la Centrul Expert-Grup, citați de Moldstreet.
O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021. Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici.
Se menține și riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze” din cauza agendei energetice complicate cu partea rusă, se arată într-o analiză Expert-Grup.
1. Promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp
Dacă anul 2021 a fost unul de adaptare și reorganizare, anul 2022 trebuie să devină anul reformelor sistemice. Însă, provocările țin de constrângerile bugetare, umane, de timp și de ordin politic. Guvernul va trebui să mobilizeze resursele necesare, pentru a demonstra că este capabil să promoveze reforme cu impact. Mai ales că urmează unul electoral 2023, care va complica promovarea unor reforme necesare, dar nepopulare.
Aceasta confirmă faptul că anul 2022 oferă, practic, singura fereastră de oportunitate pentru inițierea reformelor respective: aici ne referim la reforme de pe agenda socială (zilierii, ocuparea informală, pensiile, salariul minim), precum și la reforma teritorial-administrativă, reforma administrației publice și salarizării funcționarilor publici și reforma întreprinderilor de stat.
2. Riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste
Inflația în 2022 urmează să depășească pragul de 15%, afectând în special familiile cu venituri mici. Aceasta va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va stimula inegalitățile economice și sociale. Guvernul va trebui să sporească eficiența mecanismelor de protecție socială, astfel ca acestea să fie mai bine țintite pe cei mai nevoiași.
În paralel, sunt necesare măsuri pentru maximizarea veniturilor în BASS (fără a majora presiunea fiscală), prin combaterea ocupării și economiei informale, majorării salariului minim și sporirea eficienței CNAS. În contextul crizei gazelor, se conturează de asemenea problema sărăciei energetice, care afectează direct (sporirea prețurilor pentru sursele energetice) sau indirect (descurajarea accesului la surse energetice) segmentele vulnerabile ale populației.
3. Încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021
Relansarea economică rapidă din 2021 nu are la bază o nouă paradigmă de dezvoltare, fiind acompaniată de creșterea triunghiului de deficite macroeconomice: deficitul comercial, deficitul de cont curent și deficitul bugetar.
Baza înaltă de comparație în mod automat va duce la încetinirea creșterii economice în 2022, iar incertitudinea asociată cu evoluția pandemiei, tendințele inflaționiste la nivel global sau riscul reizbucnirii crizei gazelor, descris mai jos, vor lovi în continuare în apetitul investițional privat. Investițiile publice la fel vor rămâne incerte din cauza riscurilor de sub-executare a veniturilor pe fundalul încetinirii economice, dar și creșterii presiunii pe sistemul de protecție socială în contextul riscurilor de sărăcie menționate mai sus.
4. Riscul reizbucnirii „crizei aprovizionării cu gaze”
Chiar dacă avem un nou acord cu Gazprom, au rămas încă multiple probleme nesoluționate: datoria istorică sau implementarea Pachetului energetic 3. Nesoluționarea acestora mereu va fi o sursă de risc, în raport cu livrările de gaze de la Gazprom.
Guvernul trebuie să urgenteze procesul de audit al datoriei și să clarifice calendarul achitării datoriei reale față de Gazprom (constatate și agreate în urma auditului), să revină la implementarea Pachetului energetic 3, să consolideze independența ANRE (cu abținerea de la orice inițiative ce pot politiza instituția), iar în paralel să capaciteze Energocom să facă concurență pe piața internă a gazelor, să facă stocuri de gaze naturale (în România sau Ucraina) și să fortifice interconexiunea cu Ucraina și România pe dimensiunea energiei electrice (inclusiv, să accelereze demararea construcției interconectării pe energie electrică cu România).
5. Pandemia, în contextul nivelului scăzut de vaccinare
Noul val asociat cu versiunea Omicron al Covid-19 riscă să pericliteze situația sanitară, în special după sărbătorile de iarnă. Aceasta ar putea afecta semnificativ activitatea economică și situația socială, în contextul unei rate scăzute de vaccinare, dar și a lipsei unor măsuri cu adevărat ample de sprijin pentru populație și firme în eventualitatea înrăutățirii situației pandemice.
Guvernul trebuie să fie pregătit cu tot instrumentarul de a susține economia și familiile cu venituri mici, în cazul înrăutățirii situației pandemice, prin mecanisme deja bine-cunoscute: subvenționarea salariilor, sistemul „kurzarbeit” (subvenționarea regimului redus de muncă), garanții de stat pentru credite urgente și creșterea suportului pentru șomeri în vederea recalificării.
În general, este necesar de a fortifica mecanismele de avertizare (early-warning signals) în baza unui sistem de evaluare și management al riscurilor la nivel de țară, în special în domeniul infrastructurii de importanță critică. În procesul de promovare a vaccinării, autoritățile urmează să îmbunătățească strategia de comunicare și consultare publică cu toți actorii vizați (inclusiv sindicatele), dar și să combine măsurile de constrângere cu cele de încurajare a vaccinării (prin creare de oportunități pentru cei vaccinați).
Sursa: Rador