Sursa foto: European Council
Șeful UE pentru comerț a promis să accelereze eforturile pentru a impulsiona rețeaua de acorduri comerciale a Uniunii, în timp ce Bruxelles a răspuns la apelurile statelor membre de a consolida lanțurile de aprovizionare globale, de a se desprinde de Rusia și de a aprofunda legăturile cu aliații cheie.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru comerț, a declarat că presiunile geopolitice „ne schimbă perspectiva asupra politicii comerciale”, adăugând că își intensifică activitatea în vederea încheierii de acorduri cu „parteneri cu gândiri similare”, în încercarea de a consolida rezistența economică a UE.
Printre obiective se numără un acord cu Chile înainte de sfârșitul anului și un acord cu Australia în prima jumătate a anului 2023, pe lângă eforturile de ratificare a acordurilor cu Mexicul și Noua Zeelandă și de avansare a discuțiilor cu omologi precum India și Indonezia.
Franța tocmai și-a încheiat președinția semestrială a UE, în timpul căreia Parisul a tras de timp în ceea ce privește acordurile comerciale, încercând în același timp să întărească apărarea comercială și să consolideze așa-numita autonomie strategică a Uniunii.
Aproximativ 15 state membre, printre care Germania, Italia și Spania, i-au scris lui Dombrovskis luna trecută, plângându-se că procesul UE de negociere, semnare și ratificare a acordurilor comerciale durează prea mult și că Uniunea trebuie „să profite de oportunitățile care se deschid, altfel o vor face alții”.
Acordurile comerciale ale UE acoperă doar o treime din comerțul său extern, se arată în scrisoare, și că „trebuie să facem mai mult decât atât”, având în vedere că se estimează că 85% din creșterea viitoare a lumii va avea loc în afara blocului.
În răspunsul său, consultat de Financial Times, Dombrovskis a fost de acord cu faptul că accelerarea eforturilor pentru încheierea de acorduri comerciale ar spori „credibilitatea UE ca partener comercial serios”, scriind că blocul trebuie să găsească modalități de a accelera propriile proceduri pentru intrarea în vigoare a noilor acorduri.
În interviu, Dombrovskis a apărat eforturile UE de a fi „mai asertivă” în materie de comerț, afirmând că uniunea se află într-un „peisaj geopolitic mai confruntațional decât înainte” și că are nevoie de instrumente pentru a răspunde atunci când alte țări nu respectă regulile.
UE a adoptat o serie de instrumente menite să abordeze practicile comerciale și de investiții neloiale, inclusiv examinarea investițiilor străine, măsuri mai stricte de apărare comercială și măsuri drastice împotriva investițiilor efectuate de societăți străine subvenționate de stat.
În același timp, Dombrovskis a susținut că încheierea de noi acorduri comerciale bilaterale ar face, de asemenea, ca economia UE să fie mai robustă și mai rezistentă, în special prin faptul că i-ar permite să își reducă dependența de câteva superputeri în materie de produse de bază, cum ar fi Rusia, și să își lărgească gama de furnizori.
El a menționat Chile și stocurile sale vaste de litiu, în timp ce UE încearcă să semneze un acord care să actualizeze un acord din 2002. De asemenea, UE dorește să încheie un acord cu Australia, o altă putere în domeniul materiilor prime, până în vara anului viitor.
Luna trecută, UE a încheiat un acord cu Noua Zeelandă care, potrivit lui Dombrovskis, conținea prevederi fără precedent privind durabilitatea și drepturile lucrătorilor.
Comisarul a declarat că UE se va „inspira” din standardele înalte convenite cu Wellington, dar că acest lucru nu înseamnă că va încerca să impună aceleași prevederi în toate negocierile sale, precizând că va exista o „abordare personalizată” în funcție de partenerul în cauză.
Cu toate acestea, el a subliniat că, atunci când va fi vorba de discuții cu țările G20, care au un impact deosebit de mare asupra emisiilor globale de gaze cu efect de seră, având în vedere amploarea economiilor lor, UE va încerca să obțină un angajament de neutralitate climatică.
Aceasta înseamnă că, în principiu, UE s-ar aștepta ca Australia, Indonezia sau India să aibă obiective climatice suficient de ambițioase pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, care vizează limitarea creșterii temperaturii globale.
Cererile UE de a încheia acorduri care să prevadă măsuri semnificative de protecție a mediului și a drepturilor lucrătorilor pot îngreuna obținerea unui acord cu unele țări în curs de dezvoltare. Dar, în lipsa acestora, Bruxelles-ul poate avea dificultăți în a convinge parlamentele naționale să le ratifice.