Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Pe termen mediu, aceasta va fi, fără îndoială, una dintre cele mai dureroase consecințe sociale ale crizei energetice prin care trece continentul. „Deoarece cheltuielile lor energetice sunt proporțional mai mari, cele mai sărace gospodării din Europa Centrală și de Sud sunt mai puternic afectate de inflație”, explică Beata Javorcik, economist șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Și pentru că în aceste țări, statul social și redistribuirea sunt mai slabe decât în Occident, creșterea inegalităților cauzată de creșterea prețurilor „ar putea fi semnificativă” și, mai ales, „persistentă pentru o perioadă lungă de timp”, scrie Le Monde, potrivit Rador.
Aceasta este una dintre constatările făcute de BERD în noile sale previziuni economice, dezvăluite miercuri, 28 septembrie. Într-un raport publicat în noiembrie 2021, această instituție, creată în 1991 pentru a sprijini tranziția economică a spațiului post-sovietic, sublinia că ponderea cheltuielilor legate de încălzire și energie reprezenta 25% din cheltuielile gospodăriilor din România și 22% din Ungaria, față de 7% în Germania.
Cu toate acestea, perspectivele s-au deteriorat semnificativ de când, în iulie, inflația a depășit în medie 16,5% în cele 37 de țări în care activează BERD, din țările baltice până în Asia Centrală.
Mai rău, gazul reprezintă acum mai mult de trei sferturi din pondere în producția de căldură din Macedonia de Nord, Moldova și Ucraina. Acest lucru sugerează că urmează o iarnă grea, mai ales dacă temperaturile scad foarte mult. Înainte de criza energetică, aproape o treime dintre cele mai sărace gospodării din Europa Centrală, Europa de Sud și Asia Centrală nu își permiteau să se încălzească, subliniază BERD.
„Scenariul pesimist de care ne temeam nu s-a materializat”
Majoritatea acestor țări au luat totuși măsuri de limitare a efectelor inflației, amintind de cele din Europa de Vest. Polonia a redus TVA la benzină de la 23% la 8% și la încălzire de la 23% la 5%, în timp ce Croația, România și Slovacia au plafonat prețurile la electricitate sau gaze – și uneori ambele – pentru gospodării. „Dar acest ajutor nu se adresează suficient celor mai săraci și nu oferă suficient stimulent pentru economisirea energiei”, explică Beata Javorcik.
În ciuda acestor observații foarte sumbre, BERD este puțin mai optimistă decât în luna mai cu privire la previziunile sale de creștere pentru 2022. Aceasta ar urma să se situeze la 2,3% în regiunea pe care o acoperă – cu variații mari în funcție de țară –, față de 1,1% anterior. „Activitatea economică a mers mai bine în prima parte a anului în Europa de Est, în special pentru că gospodăriile au cheltuit economiile acumulate în perioada Covid”, explică economistul-șef al BERD. ”În Asia Centrală, scenariul pesimist de care ne temeam nu s-a materializat”.
Odată cu redeschiderea granițelor după restricțiile pandemice, muncitorii migranți kârgâzi, tadjici și uzbeci au revenit în Rusia, în ciuda războiului, și au început să trimită bani în țările lor. Remitențele din diaspora către Kârgâzstan au crescut cu 11% în prima jumătate a anului, iar cele către Uzbekistan cu 96%. Suficient pentru a susține economia locală, mai ales că țările producătoare de hidrocarburi, precum Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, au beneficiat de creșterea prețurilor.
„Un hub comercial important”
Și mai surprinzător, „în timp ce rutele comerciale pentru mărfuri au fost rescrise de la începutul războiului din Ucraina și al sancțiunilor, Asia Centrală a devenit un important hub comercial în regiune”, explică Beata Javorcik. ”Exportul intermediat de produse chinezești în Rusia este acum o activitate majoră, desfășurată atât de micile întreprinderi, cât și de persoane individuale. Creșterea ar trebui să ajungă astfel la 4,3% anul acesta în Asia Centrală, adică cu 1,2 puncte mai mult decât se prognozase în luna mai”.
Instituția, în schimb, este mult mai pesimistă pentru anul 2023 – și asta, pentru toate țările pe care le acoperă. Produsul intern brut (PIB) este de așteptat să crească acolo cu 3% în medie, față de 4,7% estimat în mai. Acest lucru se datorează faptului că inflația este de așteptat să crească în continuare. Și pentru că consecințele războiului din Ucraina ar trebui să devină mai concrete, mai ales dacă iarna este foarte rece.
Perturbările din industriile mari consumatoare de gaze din Europa de Est, inclusiv producția de oțel și aluminiu și o parte din sectorul auto, s-ar putea agrava și ar putea afecta creșterea. Mai ales în țările foarte dependente de lanțurile de producție din Germania, ea însăși în pragul recesiunii. Creșterea din Republica Cehă ar trebui, așadar, să scadă la 0,5% în 2023, departe de cele 3% înregistrate în 2019, înainte de Covid-19.