Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Ținta de deficit a României (4,4 din PIB) a fost asumată de ,,niște deștepți” fostul premier și președinte al PNL, Florin Cîțu, a spus vineri, la Timișoara, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu răspunzând unei întrebări despre negocierile pe care premierul Ciolacu le are programate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Obiectivul principal este ca României să nu-i fie suspendate fondurile europene pentru că nu se poate încadra în deficitul convenit.
,,Nu se duce Ciolacu la Bruxelles să primească notiție, 1,2,3,4,5 cu ce trebuie să faci că altfel te tragem de urechi. Nu așa se pune problema nici din partea noastră, nici a Comisiei. Îmi doresc ca la finalul discuției despre taxe, rectificări bugetare, impozite Ministerul Transporturilor să primească mai mulți bani…sunt egoist. Bugetul Ministerului s-a dublat în doi ani, de la 14 la 28 miliarde și mai vrem bani. Totodată, mai vreau ca fondurile europene să nu se blocheze. Nu există proiect important, investiție pe rutier, feroviar, naval fără componentă de finanțare europeană. În momentul în care noi nu ne atingem ținetele pe care niște deștepți le-au asumat care acum dau lecții, dar le-au asumat că erau în acele funcții domnul Cîțu ca să fie clar, sigur că tu ca țară mergi pe ce și-au asumat unii în trecut chiar dacă nu sunt cele mai fericite. Dacă nu atingem acele ținte atunci una dintre reacții este suspendarea fondurilor. Suint convins că există și deschiderea Comisiei pentru acele soluții. Am încredere și în Marcel Ciolacu și în Marcel Boloș ca ministrul al finanțelor că sunt în stare să ne ducă la depășirea acestor puncte critice asumate în trecut. ”
Este de competența României să decidă ce măsuri specifice adoptă pentru a atinge țintele de deficit bugetar, arată un răspuns transmis de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Economedia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- De ce este important? Amintim că autoritățile române folosesc adesea un discurs de tipul „Bruxelles-ul ne obligă să luăm anumite măsuri”, pentru a justifica decizii și politici publice nepopulare. Acest discurs a fost folosit de către Guvern și pentru a promova ordonanța care majorează taxe și introduce impozite noi, pentru a reduce deficitul bugetar, aflat pe o traiectorie care va depăși ținta asumată în acest an, dacă nu se iau măsuri.
Economedia a întrebat Comisia Europeană care au fost principalele puncte de discuție și concluziile generale ale întâlnirilor care au avut loc între miniștrii români și oficialii europeni, cu privire la măsurile fiscale, ținta de deficit bugetar, renegocierea PNRR și posibilitatea de a muta unele proiecte întârziate din PNRR în Politica de Coeziune.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis că „au loc schimburi constante, aprofundate și constructive cu autoritățile române cu privire la punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență a României, precum și pentru a plasa finanțele publice ale țării pe o traiectorie sustenabilă”, dar că oficialii europeni „nu vor dezvălui conținutul acestor discuții”.
Însă, ca parte a recomandărilor adresate României în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european publicat la 24 mai 2023, Comisia a transmis că a propus ca România să aplice politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, în vederea eliminării deficitului public excesiv din România și a consolidării poziției externe a țării.
Conform Comisiei, execuția bugetară pentru prima parte a anului 2023 a fost dificilă, ceea ce sugerează că vor fi necesare unele măsuri de consolidare pentru a atinge obiectivul de deficit global pentru 2023.
„Este de competența României să decidă cu privire la măsurile specifice care urmează să fie puse în aplicare pentru a atinge țintele de deficit”, subliniază, însă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Conform oficialului european, în primăvara anului 2024, Comisia va evalua datele privind execuția pentru 2023 și va decide în consecință cu privire la posibilele etape următoare în cadrul procedurii de deficit excesiv.