Raport McKinsey: Băncile din România au înregistrat cele mai mari profituri din ultimii zece ani/ Instituțiile financiare se vor confrunta cu schimbări structurale și macroeconomice

ocean credit

Băncile din România au înregistrat cele mai mari profituri din ultimii zece an, potrivit ediției 2023 a McKinsey Global Banking Annual Review. În întreaga lume, inclusiv în România, ultimele 18 luni au reprezentat cea mai bună perioadă pentru profiturile sectorului bancar, din 2007 până în prezent, datorită creșterii semnificative a dobânzilor de la minime istorice.

În studiul realizat de McKinsey & Company se arată însă și că băncile din întreaga lume, inclusiv cele din țară, s-au confruntat cu cerințe suplimentare venite din partea instituțiilor de reglementare bancară, cu noi concurenți apăruți pe piață, precum și cu tot mai multă inovație digitală. În următorii ani, astfel de schimbări structurale și macroeconomice se vor amplifica, iar instituțiile financiare vor fi nevoite să își reevalueze poziția strategică pentru a avea succes într-un mediu competitiv, plin de provocări economice, legislative și digitale.

„Dinamica actuală bancară vine cu implicații semnificative pentru planurile de capital și de investiții ale instituțiilor financiare. Băncile vor trebui să se reinventeze într-un mediu macroeconomic foarte diferit, caracterizat de schimbări tehnologice și legislative. Așadar, anii următori vor fi probabil mai dinamici decât cei recenți, iar avansul câștigătorilor poate crește în continuare“, a declarat Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey & Company București.

Cele mai mari profituri din ultimii zece ani

În Romania, profiturile băncilor au ajuns la un total de aproximativ două miliarde de euro în 2022, în creștere cu 23% față de 2021. Mai mult, rata de randament al capitalului propriu (ROE – return on equity) s-a ridicat la 16% în 2022, ajungând până la 21% în prima jumătate a lui 2023, semnificativ mai mare comparativ cu nivelul mediu european de 8% și de cel global de 13%. Cu toate acestea, sectorul s-a împărțit în ultimii ani între bănci câștigătoare și bănci cu rezultate sub așteptări. Primii șapte jucători bancari din România însumează aproximativ 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabili de 92% din profitabilitatea sistemului bancar, format din 34 de bănci.

De asemenea, în ultimul an, sectorul bancar din România, la fel ca cel global, a continuat să își îmbunătățească raportul costuri-venituri (C/I) care a scăzut cu 7pp, ( 59% în 2012, la 52% în 2022), determinat atât de îmbunătățirea marjelor dobânzii cât și de creșterea eficienței operaționale. Cu toate acestea, raportul costuri-venituri variază semnificativ între jucătorii din industria bancară românească. Șapte bănci din cele 34 prezente în România au atins un raport cost-venituri (C/I) de sub 55%, cinci dintre ele aflându-se în top 6 cele mai mari bănci din România.

McKinsey & Company a identificat patru oportunități de care băncile românești pot profita pentru a se reinventa:

  • Diferențierea prin oferta de produse și servicii specifice. Diferența între performanța financiară și operațională dintre primele șapte bănci și a celorlalți jucători de pe piață obligă instituțiile financiare care doresc să rămână competitive să găsească o nișă prin care să se diferențieze de competiție, iar mai apoi, să urmărească în mod agresiv economii de scară, pe care le vor putea atinge în mod organic, sau prin fuziuni și achiziții. Jucătorii care nu reușesc să se distingă prin modelul de business sau prin produsele și serviciile oferite vor fi nevoiți să părăsească piața bancară românească.
  • Adopția tehnologiilor digitale. Băncile românești vor trebui să utilizeze și mai mult aplicațiile bazate pe tehnologia avansată, precum infrastructuri cloud și inteligența artificială, pentru a automatiza o parte dintre procese și a răspunde mai eficient nevoilor clienților. Conform unui alt studiu McKinsey, doar unul din trei români are suficiente economii pentru a trăi timp de cel puțin șase luni în cazul pierderii locului de muncă. Băncile ar putea folosi tehnologia pentru a crea și promova produse de economisire pentru clienții lor, care sunt ușor accesibile și care diversifică veniturile bancare.
  • Colaborare cu entități partenere. Pentru a-și îmbunătăți profitabilitatea și a-și diversifica sursele de venit, băncile vor trebui să distribuie mai multe produse și servicii dezvoltate de către terți, dar și să ofere produse bancare prin canale dezvoltate de aceștia. Mai exact, instituțiile financiare ar putea integra produse non-bancare în ecosistemul lor sau pot distribui propriile produse prin intermediul unor terți, de exemplu oferind finanțare integrată la vânzarea diverselor produse pe platforme digitale.
  • Adaptarea la un nivel de risc în creștere. În contextul macroeconomic definit de inflație și dobânzi mari, impozite în creștere și încetinire a creșterii economice, băncile vor avea o provocare în a crește creditarea către persoane fizice și companii, fără să crească și ponderea creditelor neperformante (NPL). În plus, România se confruntă cu un deficit structural de creditare a firmelor (19% din PIB față de 33% în țările din Europa Centrală). O soluție poate fi apelarea la tehnologii care ajută la estimarea și administrarea riscului de credit prin colectarea și folosirea de date din terțe surse (de ex. social media, traficul pe website-ul clientului), crescând astfel finanțarea firmelor și stimulând creșterea economică.

Tendințe globale care afectează și sistemul bancar românesc.

  • Schimbările macroeconomice pot avea influențe negative. În Romania, rata dobânzii de referință anunțată de BNR a crescut de la 1,50% în 2020, la 6,75% în 2022, iar rata inflației a atins 16,4% la finalul anului 2022, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat în România în ultimii 20 de ani. Creșterea marjelor dobânzii a avut un impact pozitiv pentru bănci, pe termen scurt, însă pe termen mediu și lung pot apărea influențe negative precum: creșterea ponderii creditelor neperformante (NPL), scăderea marjelor dobânzii, dacă dobânzile la depozite vor crește în linie cu dobânda de referință a BNR; scăderea creditării cauzate de incapacitatea unui număr sporit de clienți, atât persoane fizice cât și companii, de a se finanța la rate de dobândă crescute.
  • Digitalizarea serviciilor. Instituțiile financiare fac pași către digitalizarea produselor oferite, încurajându-și clienții să devină mai confortabili cu experiențele bancare digitale. În anul 2022, aproximativ jumătate dintre românii utilizatori de servicii bancare au făcut plăți prin internet sau mobile banking, față de 27% în anul 2020. În plus, tot mai multe instituții bancare românești investesc în sisteme bazate pe inteligență artificială care pot îmbunătăți experiența clienților, pot diminua costurile de operare și pot crește productivitatea cu până la 3-5%, conform estimărilor McKinsey.
  • Competiție din partea jucătorilor non-bancari. Tot mai multe servicii bancare sunt mutate dinspre bănci către diverse instituții netradiționale care au cerințe limitate de capital și sunt adesea reglementate diferit. La nivel global, băncile de investiții, firmele alternative de administrare a activelor, firmele specializate în plăți digitale și piețe private, precum și brokerii câștigă cote de piață de la băncile tradiționale. În perioada 2015-2022, peste 70% dintre intrările nete de capital au ajuns în sistemul financiar global în afara bilanțurilor bancare.
  • Schimbări legislative. Reglementările instituțiilor financiare de la nivel global și european au ca efect o mai mare dificultate pentru băncile tradiționale de a concura cu instituții financiare netradiționale. În multe țări, au apărut taxe specifice sistemului bancar. În România, începând cu 1 ianuarie 2024, băncile vor fi nevoite să plătească o taxă de 2% din venituri, fapt ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

 

 

Sursa foto: Ocean Credit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *