Consiliul Fiscal: Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României/ Ar putea reduce deficitul sub 8% din PIB

Consiliul Fiscal apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent, arată instituția în opinia cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României, consideră CF, care susține că România a ajuns într-o criză bugetară autoprovocată și ne pândește riscul de downgrade.

Analiza aceasta privește numai proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat în transparență publică în 3 iulie 2025. Pe lângă acest proiect, vor mai urma două pachete care să vizeze cheltuielile publice.

Raportul CF amintește că România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE), având cel mai mare dezechilibru bugetar.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

“Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB”, se arată în analiză.

În noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României. La începutul anului 2020, România era singurul stat membru al UE sub incidența procedurii de deficit excesiv, cu un deficit structural în jur de 4,5% din PIB, cu un mare deficit primar.

CF susține că anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice.

“Marea problema bugetară acum, care este și de balanță de plăți, de credibilitate, trebuie să fie soluționată într-un context european și internațional în deteriorare. Și contextul intern este foarte tensionat. Deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB (ESA) (8,65% în metodologia cash) în 2024 (cel mai
mare din UE), care este superior celui din anul pandemiei (9,2%), s-a adâncit, în principal,
prin creștere de cheltuieli permanente. Deficitul bugetar este însoțit de un deficit de cont curent, care a fost în 2024 de peste 8% din PIB, cel mai mare în regiune – cu finanțare preponderent prin împrumuturi. În lipsa unui pachet de corecție credibil, cu măsuri upfront, riscul unui downgrade este
foarte înalt”, artă CF.

“Suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit mult în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza energiei). Dezbaterea publică este plină de confuzii, ideologizare, fundamentalisme. Un exemplu este afirmația că ajustarea bugetară s-ar putea face doar pe partea de cheltuieli. Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta în aceasta privință, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%. Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României”, arată CF.

Consiliul Fiscal atrage atenția că nu există alternativă la o corecție severă. Acesta menționează că  optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua.

“Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o corecție și mai severă. În societatea românească, fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare. Important este să nu se ajungă la blocaje, la dezordine socială”, subliniază CF.

“Chiar dacă am considera că rata reală de creștere a PIB ar putea fi mai joasă – în condițiile implementării pachetului de ajustare fiscală –, evoluția deflatorului PIB (și a ratei inflației) în proiecția CNSP poate compensa o astfel de evoluție – dat fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt nu evoluțiile reale ale variabilelor, ci evoluțiile nominale (ale bazelor de impozitare)”, se arată în opinie.

Pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern.

CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

Examinarea pachetului de măsuri și impactul asupra deficitului bugetar, conform CF:

• În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege privind corecția bugetară pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB.
• Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de MF este de circa 0,1%
din PIB, în 2025, dacă nu avem în vedere o reducere de investiții publice.
• În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 2025, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.

• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.

• În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB.

• Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții. De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare.

• Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în
2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026

• Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB

• Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.

• Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.

• La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF, rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor, chiar în condițiile în care România va beneficia în continuare de Regula n+3.

Opinia integrală poate fi consultată AICI