Prețurile energiei electrice în Uniunea Europeană au început să scadă, multe țări se pregătesc să elimine prețurile plafonate/ România va menține plafonarea cel puțin până în primăvara anului viitor

Prețurile energiei electrice pe piața angro din Uniunea Europeană au avut o tendință de scădere în ultimele luni, o evoluție pe care unele guverne o văd ca pe o oportunitate de a elimina subvențiile introduse ca răspuns la criza energetică, în timp ce altele o văd ca pe un semnal negativ pentru tranziția energetică, scrie Euractiv.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a dus la creșterea facturilor la energie, iar multe guverne naționale au introdus măsuri de ajutor de stat pentru a-și proteja cetățenii de cea mai mare parte a creșterii.

Cu toate acestea, la aproape doi ani de atunci, și cu prețurile angro la electricitate scăzând la nivelurile de dinainte de război, lucrurile revin la normalitate – iar măsurile de subvenționare a energiei sunt în curs de încheiere în întreaga Europă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În Franța, ministrul economiei, Bruno Le Maire, care este acum responsabil și de problemele energetice, a anunțat la începutul acestei luni că facturile de electricitate ale gospodăriilor vor crește în medie cu puțin sub 10% până la 1 februarie 2024.

Această majorare vine ca urmare a reintroducerii treptate a unei taxe care fusese redusă de la 32 de euro pe megawatt-oră (€/MWh) la doar 1 euro în momentul crizei.

La 1 februarie, aceasta va crește din nou, la 21 EUR/MWh. Potrivit lui Le Maire, acest lucru va permite acordarea de subvenții pentru producerea de energie regenerabilă, de vouchere energetice pentru gospodăriile cele mai vulnerabile și de tarife echivalente pentru teritoriile de peste mări și Corsica.

Pe scurt, scăderea prețurilor pe piața angro de electricitate semnalează “sfârșitul abordării “oricât costă” după subvenții de 90 de miliarde de euro, a declarat ministrul duminică seara (21 ianuarie).

Care este situația în restul Europei?

În Belgia, prețurile energiei electrice, inclusiv toate taxele, au crescut cu 61% între prima jumătate a anului 2021 (270 EUR/MWh) și prima jumătate a anului 2023 (435 EUR/MWh), arată cele mai recente date Eurostat.

La jumătatea lunii martie a anului trecut, guvernul belgian a redus cota de TVA pentru gaz și electricitate de la 21% la 6%. Prin urmare, până în prima jumătate a anului 2023, taxa va reprezenta doar 18% din prețul pe MWh, față de 35% cu doi ani înainte.

Cu toate acestea, un așa-numit “tarif social” pentru gospodăriile cele mai defavorizate, care a contribuit la reducerea semnificativă a costului facturilor lor în timpul crizei, va crește cu 9,3%, apropiindu-se astfel de prețurile comerciale.

În Germania, prețurile, inclusiv toate taxele, au crescut cu 29% între prima jumătate a anului 2021 (319 euro/MWh, din care 52% taxe) și prima jumătate a anului 2023 (412 euro/MWh, din care 28% taxe).

Cu toate acestea, consumatorii casnici încep anul cu eliminarea treptată a reducerilor de preț la electricitate.

Inițial, plafonarea prețurilor urma să fie prelungită până în martie, dar criza bugetară și recesiunea din țară obligă guvernul să reducă cheltuielile.

Ca o consolare, noii clienți care au beneficiat de condiții de piață mai favorabile și, prin urmare, de prețuri mai mici la electricitate sau gaz, nu vor vedea prețurile crescând.

În Spania, prețurile, inclusiv taxele, au scăzut puternic în prima jumătate a anului 2023 (182 EUR/MWh), comparativ cu 2022 (353 EUR/MWh) și 2021 (257 EUR/MWh), în principal datorită taxelor mai mici.

Taxele reprezintă 41% din prețul de vânzare în primul semestru din 2021, față de 16% în primul semestru din 2023.

Cu toate acestea, la fel ca în Franța și Belgia, nivelul taxelor va crește din nou. TVA, care a scăzut de la 21% la 5% în timpul crizei, a crescut la 10% la 1 ianuarie 2024.

O altă taxă, stabilită la 2,5% în prima jumătate a anului 2024, va crește la 3,8% în a doua jumătate a anului 2024.

În Marea Britanie (Anglia, Scoția și Țara Galilor, cu un sistem similar în Irlanda de Nord), unde prețurile sunt inițial ridicate, prețurile – incluzând toate taxele – au depășit cu ușurință 320 £/MWh (aproximativ 373 €/MWh) în timpul crizei.

Se așteaptă ca prețul să scadă din nou la aproximativ 338 €/MWh între ianuarie și martie 2024. Cu toate acestea, guvernul a decis să mențină garanția prețului energiei, introdusă în octombrie 2022, care plafonează factura anuală maximă pentru gospodării.

Cu toate acestea, reevaluarea sa pentru primul trimestru din 2024 indică o creștere de 4,9% față de trimestrul al patrulea din 2023, înainte de o posibilă scădere în trimestrul al doilea din 2024.

În Italia, prețurile, inclusiv taxele, aproape că s-au dublat (+78%) între prima jumătate a anului 2021 (225 EUR/MWh) și prima jumătate a anului 2023 (378 EUR/MWh).

Ca urmare, guvernul a redus costul taxelor cu o treime, de la 36% din factură în prima jumătate a anului 2021 la 14% în prima jumătate a anului 2023.

Consumatorii vor beneficia de măsurile de protecție instituite până în iulie, când facturile ar trebui să revină la nivelurile de dinaintea crizei.

La acel moment, ca și în Franța, prețurile vor fi afectate de o serie de creșteri, inclusiv de sfârșitul reducerilor de taxe și de revenirea la o rată a TVA de 22%, față de 5% în prezent.

În Republica Cehă, ca și în Italia, prețurile au crescut cu 78% între prima jumătate a anului 2023 (180 EUR/MWh) și prima jumătate a anului 2024 (321 EUR/MWh).

Guvernul a introdus un plafon de preț, dar acesta a expirat la începutul anului 2024, împreună cu reintroducerea taxelor care fuseseră eliminate, cum ar fi cea utilizată pentru subvenționarea energiei regenerabile.

Prin urmare, între reducerea subvențiilor și scăderea prețurilor angro la electricitate, facturile gospodăriilor cehe ar putea crește cu aproximativ 10% în 2024 față de 2023.

Polonia, singura țară din Europa în care ponderea taxelor în prețul final a crescut între prima jumătate a anului 2021 (40%) și prima jumătate a anului 2023 (48%), se numără printre țările din blocul comunitar cu cea mai mică creștere a prețurilor.

Prețul energiei electrice este strict reglementat, iar tarifele sunt înghețate. Prin urmare, prețurile, inclusiv taxele, au crescut cu 14% între prima jumătate a anului 2021 (155 €/MWh) și prima jumătate a anului 2023 (177 €/MWh).

Noul guvern al premierului Donald Tusk a decis să mențină înghețarea prețurilor cel puțin până la jumătatea anului 2024.

În Slovacia, prețurile, inclusiv taxele, au crescut cu 30% între prima jumătate a anului 2021 (132 €/MWh) și prima jumătate a anului 2023 (189 €/MWh), în timp ce ponderea taxelor a scăzut de la 21% la 12%.

Cu toate acestea, din cauza plafonării componentei reglementate a prețurilor finale, prețurile energiei electrice în Slovacia nu vor crește în acest an și ar putea chiar să scadă.

Prin urmare, guvernul menține măsurile de atenuare a creșterilor de prețuri, spre deosebire de toate marile economii europene.

În România, este în vigoare o schemă de plafonare a prețurilor pentru gaz și electricitate introdusă în 2022, iar guvernul spune că o va menține până în primăvara lui 2025. În cazul gazului, prețul plafonat a ajuns mai mare decât cel de pe piața liberă. La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/kwh. Potrivit Hotnews.ro, schema de plafonare din România, unde energia a avut al treilea preț din Europa anul trecut, schema de plafonare ar fi una dintre cele mai complicate și mai scumpe. Tot publicația citată a analizat ofertele actuale ale furnizorilor și a constatat că cele mai multe depășesc nivelul plafoanelor. De exemplu, dacă cineva din București dorește să încheie acum un contract pe piața concurențială, având consum de 100 kwh/ lună, va găsi oferte cu tarife între 0,77 lei / KWh (cel mai ieftin furnizor) și 1,43 lei / KWh (cel mai scump furnizor).

Finanțarea tranziției

În medie, prețurile energiei electrice în UE au crescut cu 31% (inclusiv toate taxele) între prima jumătate a anului 2021 (220 EUR/MWh) și prima jumătate a anului 2023 (289 EUR/MWh).

Cu toate acestea, între situația financiară complicată și cheltuielile publice pentru limitarea crizei, Comisia Europeană a cerut statelor membre, în mai 2023, să revină asupra măsurilor anticriză începând cu 2024, mai notează Euractiv.

În același timp, ponderea taxelor în prețul final nu va scădea, susține think tank-ul Bruegel într-o notă publicată la 19 ianuarie.

Deși ponderea taxelor reprezintă 38% din factura medie din UE, aceasta ar putea crește, în special pentru anumite categorii de consumatori, în funcție de modul în care factorii de decizie vor aborda situația.

Obiectivul, potrivit Bruegel, este de a asigura implementarea măsurilor de tranziție energetică, inclusiv prin promovarea industriei cu emisii reduse de carbon și prin utilizarea sporită a energiei regenerabile și a rețelei aferente.

În Franța, anunțarea majorării prețurilor a provocat o nemulțumire generalizată în rândul experților, al asociațiilor industriale și al consumatorilor, care subliniază modul în care aceasta descurajează sectorul privat să investească în tranziția energetică.