Foto: Pixabay
Anul 2023 a avut parte și de evenimentele sau mai puțin plăcute în domeniul economic, fie că a fost vorba de efecte ale unor mișcări mai ample din economia globală, fie că a fost vorba de decizii luate de autoritățile din România. Au fost concedieri în IT, domeniul care a avut o creștere consistentă în ultimii ani, a fost adoptat un pachet de măsuri fiscale criticat de specialiști și de FMI, s-au închis mai multe fabrici, iar piața de asigurări a cunoscut încă un faliment răsunător.
Concedieri în IT și eliminarea scutirii de impozit în domeniu pentru venituri mai mari de 10.000 lei
Anul a început cu un val de concedieri la nivel mondial în marile firme de tehnologie, iar acest val a ajuns și în România. Totuși, cei din domeniu spuneau în primăvară că a fost vorba de situații punctuale, nu de concedieri în masă. Astfel, valul de concedieri din IT la nivel internațional a creat câteva “unde” și în România, mai ales în cazul companiilor globale cu sedii în țara noastră, a spus atunci Cătălin Șomfălean, CEO Innobyte. Compania e activă în zona de dezvoltare software specializată în eCommerce și e parte din grupul Life Is Hard, una dintre puținele companii Tech listate la Bursa de Valori București (piața AeRO).
În toamnă, însă, industria IT s-a confruntat cu un nou val de concedieri în România.
Într-o postare pe blogul personal, un jucător global din industria de programare, care controlează printre altele mai multe magazine online și platforme din România, a anunțat atunci că a concediat 28% dintre angajați, mare parte programatori.
La fel și o platformă cunoscută de locuri de muncă a disponibilizat aproape 700 de angajați ca urmare a ritmului lent de creștere a veniturilor. Concedieri au fost și la o firmă de consultanță în management și soluții tehnologice, cu sute de angajați și în România.
Pe de altă parte, inteligența artificială a dus la automatizare, iar proiectele se fac acum cu bugete mai mici și oameni mai puțini mai ales că noile modificări fiscale pun o presiune suplimentară pe companii.
De altfel, pachetul de măsuri fiscale a adus și pentru cei din IT unele schimbări.
Noul pachet de măsuri fiscale a adus un „măr otrăvit” pentru IT-iștii din România: ei vor mai contribui la Pilonul 2 de pensii private doar dacă vor cere în mod expres acest lucru, printr-o cerere scrisă depusă la angajator. Această măsură este una cu dublu tăiș pentru angajații din IT. Pe de o parte, ei vor avea un salariu net mai mare, din moment ce nu vor mai plăti un tip de „taxe”.
Asta ar putea compensa parțial faptul că unele salarii nete vor scădea, odată cu reintroducerea impozitului pentru sectorul IT, altă măsură decisă de Guvern prin pachetul fiscal. Astfel, scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei.
Pe de altă parte, pensia privată a acestor angajați nu va mai beneficia de noi contribuții, așa că vor rămâne cu pensia privată acumulată până în prezent.
Braşovul are singurul aeroport construit de la zero în ultimii 50 de ani, dar funcționează doar 12 ore pe zi
În luna iunie a acestui a fost inaugurat cu mare fast, Aeroportul Internațional Brașov, printr-o ceremonie la care au participat preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi a altor oficialităţi. Primul avion care a aterizat la Brașov a fost unul al Tarom, marcând astfel această premieră într-o manieră simbolică: prima companie aeriană din istoria României deschide primul aeroport internaţional din istoria Braşovului.
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav este la 12 kilometri de orașul Brașov.Investiția totală s-a ridicat la 140 de milioane de euro, dintre care 120 au venit de la Consiliul Județean Brașov din fonduri proprii și din împrumuturi, iar restul de la bugetul național. Dar aeroportul brașovean s-a lovit de probleme de la bun început, în special din cauza programului redus de lucru, de doar 12 ore, între orele 7 și 19. Motiv pentru care acum sunt operate doar cinci curse către două destinaţii, de câteva ori pe săptămână, de o singură companie – Wizz Air.
O altă companie, Dan Air şi-a mutat operaţiunile pe Aeroportul din Bacău, din 13 noiembrie, motivul principal fiind orarul de funcţionare. S-a întâmplat de mai multe ori ca unele avioane să nu poată ateriza la Brașov pentru că aeroportul era închis, motiv pentru care aterizările au avut loc în București sau Sibiu, iar călătorii au fost aduși la Brașov cu autocare.
La aceasta s-au adăugat nemulţumirile legate de folosirea unui turn virtual de control la Arad şi lipsa dotărilor corespunzătoare pentru întreţinerea aeronavelor.
Drept urmare, numărul pasagerilor nu a fost unul ridicat. Potrivit Asociație Aeroporturilor din România, de la inagurarea din 15 iunie și până la finalul lunii noiembrie au fost aproape 72.000 de pasageri. În octombrie, au fost 13.253, iar în noiembrie, când a rămas doar Wizz Air la Brașov, numărul pasagerilor a scăzut la 9.819. În septembrie, au fost 17.907, recordul de până acum, în august s-au înregistrat 16.486, în iulie, 9.913, iar în cele două săptămâni din iunie, după inaugurare, au fost 4.358.
Planul de afaceri, scrie Europa Liberă, prevedea cel puțin 283.000 de pasageri pentru tot anul 2023. În aceste condiţii, amortizarea investiţiei totale în aeroport, de 140 de milioane de euro, se va putea realiza în câteva zeci de ani.
Programul va fi prelungit la 16 ore, de la jumătatea lunii ianuarie, iar o prelungire la 24 de ore ar putea avea loc în 2025.
Euroins, al doilea faliment pe piața RCA din România, în mai puțin de doi ani
În primăvara acestui an, piața asigurărilor a fost zguduită de încă un faliment, cel al Euroins, la un an după cel al companiei City Insurance. În cazul City Insurance, ASF a decis pe 17 septembrie 2021 retragerea autorizației de funcționare a Societății Asigurare-Reasigurare City Insurance și a solicitat deschiderea procedurii falimentului. Acesta a fost pronunțat de Tribunalul București după aproape 6 luni, pe 9 februarie 2022. Peste 1.600 de creditori au de recuperat 1,8 miliarde de euro după falimentul City Insurance, iar până acum Fondul de Garantare a Asiguraților a făcut plăți de 583,2 milioane lei în cursul anului 2022 și de încă 526 de milioane de lei în primele 10 luni din anul 2023.
Pentru Euroins, firmă căreia i-a fost pronunțat falimentul de instanță în 9 iunie, au fost plătite deja 106,7 milioane de lei.
Iar falimentul City Insurance s-a văzut și în prețul polițelor RCA. Potrivit datelor ASF, la finele lui septembrie 2022, o poliță RCA se scumpise cu peste 70 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
La 17 Martie 2023, data ridicării licenței de funcționare a asigurătorului, la Societatea Euroins Asigurare-Reasigurare S.A erau valabile cca. 3,66 milioane Contracte de asigurări, dintre care aprox. 2,76 milioane contracte RCA. Ca și City Insurance, Euroins era liderul pieței asigurărilor RCA, cu o cotă de peste 30 la sută.
Trei zile mai târziu, șefii Autorității de Supraveghere Financiară au dat explicații în Parlament despre cazul Euroins. Printre altele, Fondul de Garantare a Asiguraților va acoperi o “gaură” de 250 de milioane de euro, estima ASF.
Companiile intrate recent în faliment (Euroins, City Insurance, Carpatica) făceau preponderent RCA, au spus oficialii ASF. “Toate companiile din Europa din lume au RCA la “și altele”. Aceste companii ce au eșuat aveau 90 si ceva la sută din business bazat pe RCA și practicau tarife excesiv de mici”, au mai explicat reprezentanții ASF.
Președintele ASF de la acea vreme, Nicu Marcu, a declarat că falimentele celor două societăţi au fost cerute de către ASF, însă le-a fost dată posibilitatea celor două companii să intre în legalitate.
„La ambele companii se vehiculează ideea că sunt două falimente pe mandatul nostru. Sunt două falimente cerute de noi, pentru că ştiu foarte bine că atunci când am venit, niciuna dintre companii nu era Albă ca Zăpada. Ambele companii erau Muma Pădurii pentru populaţie. Li s-a dat posibilitatea ambelor companii să intre în legalitate. Ambele companii au avut preţuri scăzute, plăţi întârziate şi de multe ori dosare neînregistrate în contabilitate. Nu a fost uşor, li s-a dat timp ca în lege să îşi facă solvabilitatea, nu au acceptat. Soluţia finală aceasta a fost – solicitarea insolvenţei”, a completat Marcu.
În aprilie, tarifele au fost plafonate pentru 6 luni, măsură prelungită până la finele lui 2023. Pe de altă parte, ASF a intrat în atenția opiniei publice pentru salariile foarte mari pe care le plătește, Nicu Marcu încasând în 2022, peste 16 mii de euro pe lună, precum și pentru faptul că șefii și angajații Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) primesc 16 salarii anuale, după ce conducerea a decis să acorde, pe lângă cele 12 salarii anuale și cele suplimentare de Crăciun și de primă de perfomanță, alte două salarii pentru vacanța mare și pentru ziua ASF.
Fabrici închise în 2023
Anul 2023 a marcat și închiderea unor afaceri din România, printre acestea regăsindu-se și firma elvețiană Clariant. Elvețienii au anunțat la începutul acestei luni că își închid fabrica din Podari, la doar un an de la deschiderea unității de producție. Economedia a făcut o trecere în revistă a companiilor care au decis să își închidă fabricile în 2023 sau au anunțat anul acesta o astfel de măsură pentru 2024. Iată câteva exemple.
O altă companie care a anunțat recent că închide porțile unei fabrici din România este Yazaki. Firma japoneză de componente auto a transmis în luna septembrie a acestui an că închide fabrica de la Buzău, unde lucrau circa 600 de angajați, din lipsă de comenzi. În România, grupul mai deține unități la Ploiești, unde va realiza restructurări, în Brăila și în Caracal.
După 44 de ani de activitate, producătorul de bere Martens din Galați a anunțat că oprește activitatea de fabricare a berii începând cu luna martie 2023, dar se va ocupa în continuare de distribuție. Compania a transmis că va desființa locurile de muncă din departamentul de producție.
Producătorul Lactate Natura din Târgovişte a anunțat că îşi suspendă producţia timp de trei ani, începând cu 9 februarie 2023, potrivit unei decizii a Adunării Generale a Acţionarilor.
Unilever va închide fabrica de detergent de la Ploieşti în 2024. Gigantul Unilever a anunţat în luna octombrie că va închide până la final de 2024 fabrica de detergent pudră de la Ploieşti, urmând ca activitatea să fie relocată, Grupul urmând a sprijini angajaţii pe parcursul întregului proces de tranziţie.
„Dincolo de inflație, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, majorarea taxelor și impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcțiile și comerțul”, arată a analiză Sierra Quadrant.
Pachetul de măsuri fiscale – taxe noi, taxe crescute, facilități eliminate
Guvernul și-a angajat răspunderea la finele lunii septembrie pentru proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România”. O lună mai târziu, legea a fost promulgată.
Cele mai importante prevederi ale proiectului de lege:
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme. Sunt exceptate de la taxă companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.
- Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Companiile din petrol și gaze cu afaceri peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri.
- Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
- Crește TVA pentru anumite produse.
- Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.
- Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
- Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
- Cresc accizele la țigări și alcool.
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
Guvernul estimează că măsurile vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024.
Măsurile executivului au fost, însă, criticate de mediul de afaceri, de investitori, de organizații patronale, de sindicate și de FMI.
Pachetul de măsuri fiscale este “o veste foarte proastă pentru investitori” şi se vede o scădere drastică a încrederii într-o perioadă foarte scurtă de doar câteva luni, susţine Daniel Anghel, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
Angajatorii din trei industrii – construcții, industria agro-alimentară și IT – trebuie să își majoreze cheltuielile de personal cu până la 18% ca urmare a noilor modificări fiscale intrate în vigoare la 1 noiembrie 2023, arată o analiză a companiei de consultanță fiscală, contabilitate și audit Crowe România. Noile măsuri au aplicabilitate imediată în aceste sectoare care au împreună peste 800.000 de salariați, adică 16% din totalul salariaților din România.
La începutul lunii octombrie, Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat României alte reforme fiscale, printre care scăderea pragului la microîntreprinderi la 60.000 de euro și reforma impozitului pe proprietate, pentru scăderea deficitului, pe lângă măsurile fiscale deja luate, la finalul misiunii regulate în țara noastră. Fondul a criticat în schimb taxa de 1% pe cifra de afaceri și a afirmat că politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă. Instituția estimează că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 6% din PIB.
Apoi, la începutul lunii decembrie, FMI a revenit și recomandat României reforme fiscale suplimentare pentru a strânge încă 2% din Produsului Intern Brut (PIB), precum simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice (prin eliminarea privilegiilor fiscale), pentru a plasa deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Instituția spune că, după aceste măsuri se aplică, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive. Fondul mai transmite că impozitul pe cifra de afaceri trebuie reconsiderat.
Fondul susține că noua lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Pentru a evita acest risc, este necesară o introducere treptată a acestor costuri și o punere în aplicare prudentă, arată instituția.
La rândul său, agenția de rating Standard&Poor’s a avertizat că ciclurile electorale ar putea exercita presiuni fiscale suplimentare în Europa Centrală de Est, România fiind în această situație, în an electoral, în cazul în care creșterea cheltuielilor cu pensiile nu este însoțită de măsuri fiscale compensatorii.