Foto: Pexels
Săptămâna aceasta a adus României un mult așteptat proiect de buget, adoptat sâmbătă de guvern și trimis la parlament pentru a fi dezbătut și votat la mijlocul săptămânii viitoare.
În același timp, au continuat discuțiile legate de măsurile care trebuie luate la mai multe companii de stat conform ordonanței austerității, măsuri întâmpinate cu o serie de proteste de către cei vizați.
La capitolul infrastructură, sunt blocaje pe calea ferată București – Giurgiu, iar traseul autostrăzii București – Alexandria este contestat de societatea civilă. În piața auto, producătorii și importatorii speră ca tichetul Rabla să crească anul acesta spre circa 8.000 de euro, întrucât înjumătățirea anul trecut le-a afectat puternic vânzările.
Economedia vă prezintă, pe scurt, cele mai importante subiecte din această săptămână.
Tanczos Barna: Este exclus să ajungem la “junk” în acest an / Vizitele FMI și ale Băncii Mondiale de săptămâna viitoare sunt de curtoazie
România nu va fi retrogradată în categoria ţărilor nerecomandate investitorilor (junk) în acest an, consideră ministrul Finanţelor, Tanczos Barna
“Este, exclus (să ajungem la “junk”). Ne uităm la indicatorii economici, ne uităm la dezvoltarea economică, la soliditatea economiei româneşti, la bugetul făcut pe 7% şi angajamentul Guvernului pe acest buget. Exclus”, a afirmat ministrul Finanţelor, sâmbătă, în briefingul care a urmat şedinţei de Guvern în care a fost adoptat proiectul de buget pentru anul în curs.
Cât priveşte vizitele pe care le vor efectua la Bucureşti, săptămâna viitoare, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, acesta a arătat că sunt vizite de curtoazie, în care vor fi analizate evoluţiile economice, şi că nu crede că se vor finaliza cu recomandări scrise pentru România. Detalii, aici.
BREAKING – DOCUMENT Bugetul pe 2025, publicat de Finanțe: creștere economică de 2,5% și deficit de 7,04% din PIB
Puncte cheie
- Produs Intern Brut de 1.912 miliarde lei în 2025, de la 1.764 miliarde lei în 2024
- creștere economică de 2,5% în 2025, de la 1% în 2024
- deficit bugetar de 7,04% din PIB în 2025, de la 8,65% în 2024
- inflație de 4,4% (față de 5,6% în 2024)
- venituri bugetare de 667,5 miliarde lei (34,9%), în creștere cu 50 miliarde lei
- cheltuieli bugetare de 802,1 miliarde lei (41,9%), în creștere cu 75 miliarde lei
Ministerul Finanțelor a publicat, joi seară, proiectul de buget pe anul 2025. Acesta este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit de 7,04% din Produsul Intern Brut (PIB).
Bugetul estimează că Produsul Intern Brut al României va fi de 1.912 miliarde lei în 2025.
Statul român estimează va avea venituri de 667,5 miliarde lei (34,9% din PIB) și cheltuieli de 802,17 miliarde lei (41,9% din PIB).
Bugetul prevede o creștere de venituri de 50 miliarde lei în 2025 față de anul prevedent, care, laolaltă cu stoparea creșterilor de cheltuieli, ar trebui să asigure reducerea deficitului la 7% din PIB, de la 8,65% în 2024.
Conform informațiilor Economedia, creșterea de venituri are mai multe surse, precum: creșterea economică de 2,5%, eliminarea facilităților la salariile din agricultură, din construcții și din IT, creșterea generată din scăderea plafonului la microîntreprinderi, creșterea de taxe pe construcții speciale – „taxa pe stâlp” (circa 1,7 miliarde lei), creșterea eficienței ANAF pe e-TVA, e-Factură, pe Vamă (2-3 miliarde lei).
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2025 sunt în sumă de 802,2 miliarde lei (41,9%), în creștere cu 75 miliarde lei.
Deficitul bugetar pentru anul 2025 este estimat în sumă brută la 134,6 miliarde lei și va reprezenta 7,04% din Produsul Intern Brut. Astfel, statul român și-a asumat că va reduce substanțial deficitul bugetar, de la un minus de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei) raportat în anul 2024. Proiectul legii bugetului de stat şi cel al legii bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi dezbătute, miercuri, într-o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Joi este programat votul final.
Consiliul Fiscal, despre bugetul pe 2025: Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri / Ajustarea din 2025 este numai începutul, măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori
Consiliul Fiscal a publicat opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.
Una dintre concluzii este că ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.
“Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.”, se arată în documentul semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Documentul integral poate fi citit AICI.
BREAKING Buget „ciuruit”. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, adică de peste 150 miliarde lei/ Cheltuielile au crescut în ritm dublu față de venituri/Salariile bugetarilor au costat cu 24% mai mult
Veniturile din impozitele pe venituri din pensii au crescut cu 60%, după ce și pensiile au fost majorate
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 150 miliarde de lei, adică de 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor. Datele arată că cheltuielile au crescut în ritm dublu față de creșterea veniturilor. Au existat creșteri mari de cheltuieli cu bugetarii, cu bunurile și serviciile, cu dobânzile, dar, într-adevăr, și cu investițiile.
„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 mld lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 mld lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetară pe anul 2024 publicată miercuri seară.
Multiple semnale de alarmă de la BNR: Inflația scade, dar mai încet. Riscuri ridicate la adresa cursului euro-leu/ Riscuri bugetare, chiar și după măsurile fiscale anunțate. Riscuri din cauza anulării alegerilor
Banca Națională a României (BNR) afirmă că inflația din România continuă să scadă, dar mai încet decât se aștepta instituția în noiembrie. În plus, riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate.
BNR transmite astfel că inflația va avea o creştere temporară în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026.
Instituția mai indică, prin noile evaluări, creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025.
Membrii Consiliului de Administrație spun că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate.
Ministrul Finanţelor: Eu nu aş avea o problemă ca Metrorex să îşi majoreze de 10 ori salariile, pe an, dacă ar putea să acopere aceste creşteri din venituri / Contractele Colective de Muncă ar trebui renegociate în firmele aflate pe pierdere
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat, sâmbătă, că se aşteaptă că toate societăţile şi companiile de stat să respecte decizia încheţării salariilor în acest an, chiar dacă cele care sunt pe profit şi cele listate la bursă pot avea alt regim.
Cele care sunt, însă pe pierderi, trebuie să reevalueze situaţia, inclusiv a Contractelor Colective de Muncă negociate recent. Ministrul afirmă că nu are o problemă cu creşterile salariale, inclusiv la Metrorex, dacă societatea le poate susţine fără subvenţii de la stat.
Întrebat dacă se gândeşte la excepţii, după ce a fost anunţată îngheţarea pensiilor şi a salariilor, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că se aşteaptă ca toată lumea să se încadreze în reguli.
Ministrul Energiei spune că nu va semna bugetele companiilor din subordinea ministerului dacă acestea nu aplică măsuri de eficientizare. Indicații: Numărul de posturi de conducere ar trebui redus cu până la 30%, iar cheltuielile cu salariile, cu 20%
“De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acţionari majoritari sau 100%, şi regiilor, şi le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat şi o ţintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare şamd”, a declarat ministrul Energiei.
Bolojan, întrebat ce crede despre salariul de 44.000 de lei al directorului Romsilva: Unul din motivele pentru care mulţi români nu au încredere în lumea politică/ O categorie de autorităţi care, eu am spus, au fost scăpate de sub control
Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat că unul dintre motivele pentru care oamenii nu au încredere în politicieni este acela că unii angajaţi primesc salarii foarte mari, cum este cazul directorului de la Romsilva care are un salariu de 44.000 de lei pe lună. Sunt o categorie de autorităţi ”scăpate de sub control”, a afirmat Bolojan, transmite News.ro.
”Unul din motivele pentru care mulţi români nu au încredere în lumea politică, pentru care se simt nedreptăţiţi, pentru care au sentimentul ăsta, cum să vă spun eu, că nu sunt lucrurile rezolvate în mod corect, este acela că într-o parte din instituţiile statului, nu neapărat în sectorul public standard, nu ştiu, într-un minister sau într-o primărie sau într-o autoritate, unde lucrurile sunt la vedere şi unde chiar dacă legile au fost, să zicem, optimizate, au mai apărut diferite sporuri, unele sporuri au fost introduse în salariul de bază şi sunt diferenţe salariale.
Dar într-o categorie de autorităţi care, eu am spus, au fost scăpate de sub control, acolo ce s-a întâmplat? S-a creat o fisură într-o lege, a spus: salariul este de nu ştiu de câte ori mai mare decât al preşedintelui sau la nivelul mediu din zona care o controlezi şi acolo de la salariul foarte mare al managerului s-au făcut nişte contracte colective de muncă pentru că pe cel care a fost numit acolo nu l-a mai întrebat nimeni de sănătate. Bun, ţi-ai încasat nişte bani din taxele dintr-o anumită industrie, din energie, din telecomunicaţii, din asigurări. Bun, ce faceţi cu banii ăia? De ce trebuie să avem câteva sute de oameni?”, a declarat Bolojan.
Guvernul ar putea schimba conducerile la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Probleme cu procedura / România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro pentru jaloanele cu probleme din cererea de plată 3 din PNRR
Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş a declarat că Guvernul ar putea schimba conducerile la companiile din Energie precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, dar și la altele, din cauza problemelor cu procedura de alegere a șefilor, după cum a scris Economedia în exclusivitate AICI. România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro pentru jaloanele cu probleme din cererea de plată 3 din PNRR, a spus el.
- Comisia Europeană descrie, în scrisoarea trimisă Guvernului prin care suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, un întreg lanț de conflict de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, arată documentul obținut în exclusivitate de Economedia. Comisia a decis, astfel, să suspende o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon, conform informațiilor Economedia.
Totodată, ministrul a afirmat că următoarea Cerere de plată va fi depusă în iunie-iulie şi are o valoare de 2,7 miliarde euro, iar aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante şi Codul Urbanistic.În ceea ce priveşte Legea salarizării unitare, Marcel Boloş a subliniat că aceasta ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 şi mutată în ultima sau penultima cerere. Interviul poate fi citit AICI
Directorul Dacia România propune ca achiziția și deținerea de mașini vechi, poluante să fie taxată
Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia, este de părere că România trebuie să ia măsuri privind mașinile vechi și poluante, în contextul în care ponderea mașinilor cu o vechime de peste 20 de ani aflate în circulație în România a crescut anul trecut de la 33% la 35% din total, în ciuda unui Program Rabla. În ce privește programul Rabla, Bordeanu spune că el mai are nevoie de îmbunătățiri.
Conform lui Bordeanu, diminuarea numărului de mașini cu o vechime foarte mare se poate face doar printr-o taxare diferită, mai mare, el spunând că aceasta este propunerea Dacia de câțiva ani.
„Treaba asta e ca și cum am avea inundație în casă și tot ce facem e să ștergem pe jos să scoatem apa, dar nu reparăm țeava respectivă. Așa este și cu Rabla. Este într-adevăr un stimulent pentru achiziție de mașini noi, dar pe de altă parte nu lucrăm la cauză. Continuă achiziția nefiscalizată de mașini vechi. Statul nu câștigă nimic din asta, statul ne taxează pe noi, pe bună dreptate, că mașinile noi trebuie să fie taxate. Dar avem mașini foarte vechi. Discuția noastră cu ministerul e în jurul fenomenului respectiv. Noi am vrea să-l diminuăm. Nimeni nu a zis că trebuie interzise importurile”, a declarat Mihai Bordeanu, în timpul unei întâlniri cu jurnaliști, la care a participat și Economedia.
Datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) arată că, la finalul anului 2024, în România existau 3,037 milioane de euro autoturisme cu o vechime de peste 20 de ani, cea mai mare proporție din totalul mașinilor.
Șeful Dacia afirmă că încă au loc discuții cu Ministerul Mediului despre programul Rabla în 2025, dar încă nu există o decizie privind schimbările.
El afirmă însă că reducerea tichetului pentru mașini electrice la 5.000 de euro nu a funcționat, motiv pentru care achiziția de mașini electrice a picat anul trecut. Reprezentantul Dacia mai susține că este nevoie de o demarare cât mai rapidă a programului Rabla.
Renault vrea creșterea primei pentru mașini electrice la 8 mii de euro / Cecilia Tudor (Renault): Programul Rabla ar trebui dublat cu măsuri fiscale
Renault dorește ca prima de casare din programul Rabla să fie majorată la 7-8 mii de euro, de la 5.000 cât a fost redusă anul trecut. Cecilia Tudor, Managing Director Renault South Eastern Europe, a spus într-o întâlnire cu presa că aceasta a fost propunerea companiei în discuțiile cu autoritățile în condițiile în care piața a scăzut cu circa 36% după ce prima a fost redusă de la 10.000 la 5.000 de euro.
“Nouă ne este foarte util programul Rabla. E un program care s-a dovedit a fi a fi foarte funcțional. Ar trebui să fie o creștere. Dacă prima va rămâne la 5.000 euro, va fi o mare problemă, pentru că deja am văzut-o anul acesta și s-a văzut și în alte țări în care primele au fost tăiate sau reduse, s-a văzut o scădere a pieței de vehicule electrice la noi au fost într-adevăr foarte drastică, 36% este enorm.”, a spus Cecilia Tudor.
Pe de altă parte, Cecilia Tudor, Managing Director Renault South Eastern Europe, atrage atenția că pentru eliminarea mașinilor vechi de pe piața nu este suficient doar programul Rabla. Detalii, aici.
Producătorii şi importatorii de automobile din România cer majorarea tichetului “Rabla Plus” la 8.500 de euro
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) susţine majorarea subvenţiei acordate prin Programul “Rabla Plus” la un nivel de 8.500 de euro în 2025, respectiv de 7.500 de euro în 2026.
“Creşterea subvenţiei în primii doi ani este esenţială pentru a recâştiga încrederea consumatorilor în electromobilitate, afectată de reducerea subvenţiei la 5.100 euro / autoturism în 2024 – o decizie care a avut un impact devastator asupra pieţei auto din România. Conform datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Autovehicule), această scădere a poziţionat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul evoluţiei pieţei de vehicule electrice, cu o reducere de 32,2% a înmatriculărilor (…) Începând cu 2027, subvenţia ar urma să scadă treptat, urmând ca până în 2030 să fie eliminată complet”, susţin reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile, într-un comunicat de presă.
Dispute pe proiectul Autostrăzii București-Alexandria: Reprezentanții societății civile anunță că sunt pregătiți să atace proiectul în instanță din cauza soluției alese/ Eco Civica: Vă tăia 28 de ha de pădure, localitatea Dărăști este afectată major
Autostrada Bucuresti-Alexandria naște dispute: reprezentanții societății civile spun că aceasta va tăia 28 de hectare de pădure, în județe care deja au printre cele mai mici suprafețe din țară, deși specialiștii au oferit soluții care să evite acest lucru. O altă amenințare se regăsește în zona sitului arheologic de lângă orașul Mihăilești, spun reprezentanții Asociației Eco Civica. Aceștia anunță că mai multe ONG-uri sunt pregătite să atace proiectul în instanță, alături de cetățeni din localitățile afectate.
“Toți dorim această autostradă pentru că circulația pe DN 6 a devenit imposibilă”, subliniază, pentru început, reprezentanții asociației. Aceștia se plâng însă de soluția aleasă. Detalii, AICI.
Blocaj la contractul pentru modernizarea liniei de tren București-Giurgiu: PORR a depus o contestație și invocă problemele Aktor / CFR Infrastructură nu poate semna cu Asocierea Arcada-Alstom
CFR Infrastructură nu poate semna cu Asocierea Arcada-Alstom contractul pentru modernizarea și electrificarea liniei de tren București-Giurgiu, după ce PORR a depus contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor –CNSC.
CFR Infrastructură a desemnat, pe 14 ianuarie 2025, asocierea formată din Arcada Company (lider) și Alstom Transport drept câștigătoare la licitația pentru proiectarea și modernizarea lotului 2 (93,45 km) al liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, un contract cu o valoare estimată de 2,25 miliarde lei, însă PORR a depus contestație pe 28.01.2025, conform documentelor pe care le-a studiat Economedia. Detalii, AICI.
Cum au evoluat salariile și prețurile apartamentelor în 25 de ani. Analiză imobiliară: Locuințele sunt și de 13 ori mai scumpe, dar, în medie, apartamentele au devenit mai accesibile, pe fondul creșterii veniturilor
Deși prețurile au crescut semnificativ față de anii 2000, accesibilitatea locuințelor a crescut datorită creșterii veniturilor populației, dar și creditării mai flexibilitate și la costuri mai mici, arată o analiză Imobiliare.ro, care face o compariție între prețurile și veniturile de acum 25 de ani și prezent.
Concluzii din analiză:
- Apartamente și de 13 ori mai scumpe
- Chiriile nu au ținut pasul cu evoluția prețului de vânzare
- Totuși, locuințele sunt astăzi mai accesibile decât acum 25 de ani
Mai multe detalii, AICI.
Clasamentul european al salariilor minime în 2025 / România a intrat în top 10 în funcție de standardul puterii de cumpărare, depășind țări precum Croația, Portugalia, Grecia, Cipru, Cehia, Slovacia și Ungaria
Nivelul de trai al lucrătorilor cu salariul minim variază semnificativ în Europa. Începând cu ianuarie 2025, salariul minim brut lunar este sub 1.000 EUR în zece din cele 22 de țări ale UE.
Deși diferența se reduce atunci când este ajustată în funcție de standardul puterii de cumpărare (SPP), rămân disparități semnificative. De exemplu, salariul minim din Germania este de două ori mai mare decât cel din Bulgaria în termenii standardului puterii de cumpărare (SPP).
Standardul puterii de cumpărare (SPP) permite o comparație mai echitabilă, deoarece este o unitate monetară artificială care reflectă puterea de cumpărare egală între țări. În teorie, un SPP poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în orice țară.
Comparând clasamentul nominal și clasamentul în SPP, România a urcat de pe locul 17 pe locul 9, în timp ce Muntenegru a urcat de pe locul 18 pe locul 12. Detalii, AICI.