Săptămâna aceasta s-a clătinat un pic și economia, dar mai mult democrația. Rămânem însă la ce ne pricepem cât de cât: ne-a trecut glonțul pe la ureche, cel puțin momentan. Anunțul Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale a calmat piețele, după două săptămâni de minusuri create de perspectiva alegerii ca președinte a lui Călin Georgescu, un extremist pro-rus și legionar. Rămân, totuși, niște urme în economie. Românii și-au mutat economiile în euro, dobânzile au crescut, pensiile private au scăzut, planurile companiilor au fost puse „în așteptare”. BNR a intervenit să țină cursul oficial al euro sub 5 lei, casele de schimb tot vând euro peste 5 lei, bursa nu a recuperat încă pierderile, iar costurile de finanțare ale României rămân ridicate. Putea totuși să fie mult mai rău, după cum au arătat mai mulți economiști cu care a discutat Economedia. Însă urmează un an la fel, dacă nu chiar mai greu. Semnalele actuale din economie sunt proaste. PIB-ul a scăzut în trimestrul III, iar economia ar putea crește doar cu 1% pe tot anul. Insolvențele și radierile se înmulțesc, se închid companii, iar altele își reduc activitatea. Banii din PNRR nu mai vin anul acesta, să vedem dacă vin și la anul. Ca să fim totuși și un pic optimiști: nu am mai văzut niciodată o astfel de mobilizare a mediului de afaceri pentru parcursul pro-european al României. Iată cele mai importante subiecte din această săptămână:
Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale
Curtea Constituțională a decis vineri în unanimitate să anuleze alegerile prezidențiale, cu două zile înainte de turul 2 între Elena Lasconi și Călin Georgescu. Astfel, alegerile pentru președinte se vor relua de la zero. Candidații trebuie să se înscrie din nou și trebuie să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central. Guvernul urmează să stabilească o nouă dată.
Economia s-a „clătinat” sub „amenințarea Georgescu”
Ultima săptămână ne-a mai arătat câteva indicii despre ce dezastru ar însemna implementarea unor măsuri și politici suveraniste și chiar extremiste, iar pe alocuri chiar aberante cum sunt cele ale lui Călin Georgescu. Iar reacția pozitivă a piețelor după anularea alegerilor prezidențiale a arătat că ne-a trecut glonțul pe la ureche.
Riscul ca pro-rusul Călin Georgescu să iasă președinte a creat o serie de efecte imediate îngrijorătoare în economie, au spus mai mulți specialiști, economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri consultați de Economedia. Românii și companiile au început să schimbe masiv lei în euro și să își mute banii din țară, pentru a-și proteja economiile în cazul unei devalorizări a leului. Dobânzile la credite au crescut în ultimele săptămâni, din cauza majorării riscului de țară al României. Pensiile private ale românilor au scăzut. Companiile au pus planurile de investiții, de dezvoltare, de angajare, în așteptare.
Surse Economedia au arătat săptămâna aceasta că BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei, după alegerea în primul tur a pro-rusului Călin Georgescu. Banca centrală a vândut din rezervă, la finalul lui noiembrie.
- O creștere puternică a monedei euro și o devalorizare a leului ar afecta mulți români. De exemplu, românii care stau în chirie și plătesc în euro vor scoate mai mulți lei din buzunar pentru locuire. Românii care plătesc au credite în euro vor plăti mai mulți lei pe ratele bancare. Majoritatea românilor plătesc facturi – la cablu, la telefonie, la Netflix – în euro, așa că aceste servicii se vor scumpi, de facto. Românii care călătoresc în afară, atât pentru business, cât și în vacanță, și schimbă lei în euro vor plăti mai mult. La scară mai largă, dobânzile la împrumuturile pe care le plătește România vor crește substanțial, ceea ce va pune probleme statului să plătească salarii, pensii și să facă alte cheltuieli necesare, cum ar fi cele pentru construcția de autostrăzi.
Cursul euro-leu a început să se mai calmeze, pe piețele valutare, vineri seară, după anunțul privind anularea alegerilor. Și costul de finanțare pe termen lung al României a scăzut.
Totuși, pierderile nu au fost complet recuperate. Unele case de schimb din Brașov vindeau euro sâmbătă seară cu circa 5,2 lei, iar la altele euro a trecut de 5 lei inclusiv la cumpărare.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat 9,05 miliarde de lei la capitalizare săptămâna aceasta, iar cele mai mari creșteri au fost înregistrate vineri, după anunțul CCR privind anularea alegerilor. Totuși, bursa n-a recuperat încă nici pierderile înregistrate săptămâna trecută, după anunțul că Georgescu intră în primul tur. Un broker spunea că majoritatea companiilor din indicele BET au şters în ultimele săptămâni aproape toată creşterea anuală.
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a avertizat că un efect al crizei este că băncile nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie. El a spus, într-o declarație ciudată, că Finanțele au fost nevoite să scoată şase miliarde de euro din buffer. O analiză a Economedia a arătat că Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie.
Izolaționismul lui Călin Georgescu va duce la rate mai mari la credite, facturi mai mari la energie, prețuri în creștere continuă, mai puține produse precum telefoane, PC-uri, ciocolată, fructe. Sebastian Metz, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană spunea pentru Economedia: „Oamenii cu venituri mici și mijlocii vor fi cei mai afectați”.
Avertisment al investitorilor din România despre un președinte anti-european/ Radu Burnete, Concordia, spunea pentru Economedia: „Companiile vor face restructurări; alimentele, combustibilul, medicamentele se vor scumpi; moneda națională se va devaloriza. O problemă într-un sector sau o firmă afectează întregul lanț economic. Vor fi necesare măsuri dure”.
Indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei, din cauza incertitudinii politice extrem de ridicate.
Departamentul de Stat al SUA atrăgea atenția asupra retoricii economice a lui Călin Georgescu: O eventuală restricționare a investițiilor străine ar descuraja companiile americane să continue investițiile în România.
Câteva dintre inepțiile lui Călin Georgescu:
- Trump de România pune ochii pe companiile străine: ”Poporul român, nu străinii, să aibă proprietăți în țara mea”
- Călin Georgescu a atacat și micile afaceri: „Toate aceste saloane sunt exagerate în România. O pasăre e frumoasă. Ați văzut-o că se duce la un salon de înfrumusețare?”/ “O căprioară nu cred că se duce să se penseze, să se aranjeze”
- Călin Georgescu promite carburanți la 1 leu litrul / Nici cei mai mari producători de petrol ai lumii nu au acest preț la pompă/ Ungaria, care a plafonat prețurile, a creat un haos pe piață
Front comun pentru direcția europeană
Călin Georgescu a avut totuși și un efect bun, dacă putem spune așa, într-un sens. A unit mediul de afaceri cu viziuni pro-europene.
Liderii de business din România reuniți în cadrul organizației Romanian Business Leaders, despre consecințele unei deraieri de la UE și NATO: Pentru cetățean, cost mai mare al vieții, inflație în creștere. Pentru afaceri, retragerea investitorilor, distrugerea companiilor românești, faliment și disponibilizări.
O imagine cât o mie de cuvinte: Mediul de business a făcut front comun pentru Elena Lasconi la alegeri. Unii dintre cei mai importanți antreprenori din România au susținut o conferință de presă comună cu candidatul USR, în care au susținut parcursul pro-european al României și au avertizat asupra consecințelor alegerii lui Călin Georgescu ca președinte. Ei au reprezentat organizațiile de business Confederația Patronală Concordia și Romanian Business Leaders.
De la stânga la dreapta: Mihai Matei (Essensys Software), Dan Șucu (Mobexpert), Sergiu Neguț (FintechOS), Dragoș Petrescu (City Grill), Radu Burnete (Concordia), Elena Lasconi, Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Dragoș Anastasiu (ReThink, Eurolines), Iulian Stanciu (eMAG), Mihai Marcu (Medlife):
Patronatul femeilor antreprenor amintea: Fondurile europene au transformat infrastructura și economia, accesul la piața unică europeană a deschis uși pentru afacerile noastre.
Consiliul Investitorilor Străini transmitea: Economic, România se află într-un punct critic / Apartenenţa la NATO, UE, aderarea la spaţiul Schengen şi la OECD rămân elemente cheie în relaţia României cu investitorii
Scrisoare deschisă despre declarațiile conspiraționiste care izolează România: Fosta ministră de Finanțe din Guvernul Ponta, Ioana Petrescu, și un grup de economiști se alătură susținerii drumului european al României.
PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. Perspective sumbre: Economia României ar putea crește cu doar 1% în acest an
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat vineri date înrăutățite care arată că Produsul Intern Brut al României în trimestrul III a fost cu 0,1% mai mic, în termeni reali, față de precedentele trei luni. Datele s-au înrăutățit față de cele semnal din noiembrie, când INS arăta că în trimestrul III PIB-ul nu s-a modificat. Ungaria, Letonia și România au fost țările din UE cu cele mai mari scăderi ale PIB-ului în trimestrul III.
Scădere serioasă și în așteptările economiștilor: PIB-ul României ar urma să crească cu doar 1% în acest an, arată cele mai recente estimări transmise pentru Economedia de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Perspectivele anunțate la începutul anului arătau pentru 2024 o majorare cu 3%, dar previziunile din septembrie scăzuseră deja la 1,8%. Perspectivele economice se mai înrăutățesc o dată, după cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică privind evoluția economiei din acest an, dar și în contextul rezultatelor alegerilor din țară și a ascensiunii unor partide extremiste și cu discurs anti-european. Mai mult: necesitatea urgentă de reducere a deficitului bugetar al României nu va permite o accelerare semnificativă a creșterii economice nici în 2025.
EXCLUSIV România nu mai primește bani din PNRR, până la finalul anului
România nu va mai primi în acest an niciun ban din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat mai multe surse de înalt nivel pentru Economedia. Motivul este indexarea recentă a pensiilor militare, care majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual, conform surselor Economedia. Publicația noastră a avertizat deja asupra acestui risc încă din luna noiembrie. Mai amintim că Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată, după cum a scris Economedia în exclusivitate.
Comisia Europeană nu va face plata pentru cererea 3 din PNRR în acest an, conform surselor Economedia. Cererea 3 includea un jalon pentru reforma pensiilor speciale, care fusese deja închis de către Comisie. Între timp, însă, Parlamentul a adoptat o indexare a pensiilor militare, care crește cheltuielile cu pensiile speciale. Din acest motiv, jalonul este considerat neîndeplinit.
În Bulgaria, Comisia Europeană a amânat cu 6 luni o plată de peste 650 de milioane de euro din PNRR, pentru că reformele cerute nu au fost finalizate din cauza crizei politice care durează de patru ani.
Economistul Cristian Păun, profesor universitar de economie și finanțe internaționale, afirmă că UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari și România îi urmează, foarte curând.
UE a anunțat un lung așteptat acord comercial Mercosur, care va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat vineri, 6 decembrie, că UE a ajuns la un acord de liber schimb cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – blocul Mercosur. Acordul UE-Mercosur va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu eliminarea tarifelor pentru principalele industrii exportatoare ale UE.
Acordul încheie 25 de ani de negocieri care au fost marcate de o opoziție acerbă din partea Franței, a agricultorilor și a grupurilor de mediu din întreaga Uniune.
ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură
România și Turcia sunt două țări cu un trecut istoric tumultos, dar globalizarea a făcut ca cele două state să treacă de la ură la acceptare și chiar să facă astăzi împreună comerț. Turcia se uită din nou cu interes la România, în prezent, doar că de această dată vrea să „cucerească” marile sectoare ale economiei românești.
În ultimii ani, companiile gigantice din Turcia, jucătorii din liga mare, au început să migreze către România și încep să domine sectoare precum auto, e-commerce sau infrastructură, arată o analiză Economedia.
Sistemul energetic, sub presiune
Săptămâna aceasta, Sistemul Energetic Național a fost sub presiune mare. Importurile au duduit, la maximul absolut pe care îl permite rețeaua, deși nici măcar nu avem vreme geroasă, care va duce consumurile încă și mai sus. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea însă pentru Economedia că nu avem niciun fel de risc. Acesta a afirmat că autoritățile manifestă o prudență în ce privește rezerva din lacurile de acumulare și cu rezerva de cărbune, care sunt economisite în caz că în lunile următoare va fi mult mai frig iar consumul va fi mai mare sau au loc alte evenimente neprevăzute.
Totuși, inclusiv un document oficial al Energiei arată că asigurarea cu energie electrică este în pericol. „Ne confruntăm deja cu riscuri crescute legate de siguranța aprovizionării cu energie electrică”.
Cifre și vești îngrijorătoare din business
- Producătorul de componente auto Forvia, grupul format în urma fuziunii Faurecia şi Hella, închide centrul tehnic din Oradea
- Combinatul siderurgic ArcelorMittal din Hunedoara, deţinut de holdingul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, anunță că își reduce activitatea până la finalul acestui an, din lipsa comenzilor, iar angajații vor primi 75% din salariu
- Aproape 5.900 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele zece luni din 2024, cu 10% mai multe față de anul trecut
- În primele zece luni ale anului în România au fost înființate aproape 5.000 de firme cu capital străin, în scădere cu 15,5% față de aceeași perioadă din 2023
- Un număr de 67.116 firme au fost radiate la nivel naţional, în primele 10 luni din 2024, cu 25,47% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023
Undă verde. Mega Image poate prelua rețeaua Profi, în cea mai mare tranzacţie recentă din România, ce se ridică la 1,3 miliarde de euro
Mega Image poate prelua rețeaua Profi, în cea mai mare tranzacţie recentă din România, ce se ridică la 1,3 miliarde de euro, peste vânzarea Enel către grecii de la PPC de anul trecut. Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a dat undă verde acestei tranzacții, dar cu condiții. De exemplu, Mega Image va trebui să vândă 87 de magazine Profi din 44 de localități în care activitățile celor două companii se suprapun puternic, iar acum se pune problema cine le va cumpăra.
Numărul bugetarilor trece în premieră de 1,3 milioane de angajați, după 15 ani
Numărul de angajați din sectorul bugetar a trecut în premieră de 1,3 milioane de persoane în luna octombrie, pentru prima dată în ultimii 15 ani, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Ultima dată când sectorul public s-a mai situat peste 1,3 milioane a fost în anul 2009. Creșterea numărului de bugetari vine în ciuda promisiunilor Guvernului că aparatul bugetar va fi restructurat și că angajările vor fi înghețate.
Biletele de tren se scumpesc cu 4,6%, din data de 15 decembrie
Biletele de tren se vor scumpi cu 4,6% începând din data de 15 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2024 – 2025, ele fiind actualizate cu inflaţia.
Potrivit informaţiilor remise luni de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa 12,5 lei, cu 50 de bani mai mult, pentru 24 de ore – 22 de lei (21 de lei anterior), pentru 72 de ore – 63 de lei (de la 60 de lei). Abonamentul de 7 zile va ajunge la 131 de lei, de la 125 de lei, cel de 15 zile la 204 lei, de la 195 de lei, în timp ce pentru 30 de zile se vor plăti 272 de lei în loc de 260 de lei.
Costul unei călătorii până la Aeroportul Henri Coandă va fi de 6 lei, din 15 decembrie, de la 5,5 lei în prezent.
În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabină single va costa 235,50 lei, de la 225 lei în prezent, indiferent de distanţă. Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat de la 15 decembrie 2024 cu 125,5 lei (120 lei acum), iar în cabina cu trei locuri va fi de 104,5 lei.
Rezultate alegeri parlamentare: Trei partide extremiste în Parlament
PSD a câștigat alegerile parlamentare, urmat de AUR, PNL și USR. UDMR a intrat în Parlament, iar cele trei partide extremiste care au trecut pragul – AUR, SOS și POT – au circa 32% din voturi.
Lună decisivă în Transporturi. Scenarii pentru câți kilometri de autostradă se mai pot deschide
Ministerul Transporturilor poate deschide, în ultima lună a anului 111 kilometri de autostradă, dar în același timp, ar putea rămâne doar cu cei 124 de kilometri de drum de mare viteză inaugurați în perioada ianuarie-noiembrie 2024, potrivit datelor oficiale pe care le-a analizat Economedia.
Cel mai așteptat lot de autostradă care ar putea fi deschis în perioada 20-22 decembrie este lotul 3 al segmentului Buzău-Focșani de pe Autostrada Moldovei (A7), inaugurare care ar permite circulația pe autostradă completă de la Buzău Nord la Focșani (78 km.).
Citește analiza integrală pe Economedia.