Retrospectiva săptămânii Economedia: România pe ultima treaptă recomandată investițiilor, Trump din nou la Casa Albă, strategia UE pe 5 ani, numărul bugetarilor a crescut, Guvernul respinge Green Deal

Săptămâna aceasta a fost marcată de anunțul agenției S&P, care a revizuit perspectiva economiei românești de la stabilă la negativă, ceea ce a dus rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” (gunoi). Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat la Casa Albă iar imediat după a semnat o serie de ordine executive controversate. Acțiunile globale au crescut deoarece noile politici ale lui Trump, combinate cu câștiguri corporative solide, au consolidat optimismul investitorilor, în timp ce incertitudinea tarifelor a menținut dolarul aproape de minimele ultimelor două săptămâni. De asemenea, Bitcoin a stabilit un nou maxim istoric. Totodată, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat noi detalii despre viitoarele direcții strategice ale UE în următorii cinci ani. În România, șeful Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat restructurări chiar în instituția pe care o conduce și a dat exemple de beneficii aberante la instituții de stat „scăpate de sub control”, inclusiv primele date angajaților Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) chiar de Ziua instituției. Numărul bugetarilor din România a continuat să crească și a ajuns în noiembrie 2024 la peste 1,306 milioane, cu aproape 6.000 de posturi mai multe ocupate comparativ cu luna anterioară. Planul Bugetar-Structural al României a fost aprobat în Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN). Printr-o declarație răsunătoare sub titlul „de la green deal la smart deal”, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politica europeană cu privire la tranziția verde și a anunțat o orientare a politicii energetice către cărbune și gaze naturale. Un sondaj Inscop arată că naționalismul economic este dominant în societate: majoritatea respondenților cred că firmele străine trebuie supra-impozitate și că țările mai bogate au o înțelegere ca să țină România în sărăcie. Iar o româncă cercetătoare în economie, de la Universitatea Tilburg din Olanda, a explicat pentru Economedia importanța cercetării, care are capacitatea de a pune politicile publice pe drumul corect.

Economedia vă prezintă, pe scurt, cele mai importante subiecte din săptămâna care a trecut.

S&P a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României și a avertizat că există riscul retrogradării la „junk”

Agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit, vineri seară, de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României. În decembrie și agenția de rating Fitch a luat o decizie similară. Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor, în condițiile în care guvernul nu ia măsuri pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE. O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții. S&P se așteaptă ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a declarat că schimbarea perspectivei de rating la negativ este un semnal că avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului.

Datele Eurostat arată că Bulgaria are un deficit bugetar de 8,7%, România de 8,6%, în timp ce media UE este de 2,9%. Șase țări europene au raportat în primul trimestru excedent bugetar.

• Însă, spre deosebire de România, Bulgaria este pe calea adoptării monedei euro, 1 ianuarie 2026 fiind data ţintă pentru aderare, conform unei analize realizate de Institutul pentru Economie de Piaţă (IME).

Planul Bugetar-Structural al României, aprobat în ECOFIN

Planul Bugetar-Structural al României a fost aprobat în Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), alături de planurile altor 20 de state membre. Consiliul a acceptat reducerea deficitului bugetar în 7 ani, în loc de 4. Ministrul Finanțelor Tánczos Barna a transmis că „va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă”. „Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm investiţii de cel puțin 7% din PIB, reducere cheltuielile statului și fără creșteri de taxe și impozite” .

Numărul bugetarilor continuă să crească

Numărul bugetarilor din România a continuat să crească, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2024, de 1.306.197, cu 5.900 mai multe comparativ cu luna anterioară. Mai multe detalii AICI.

• Ilie Bolojan, președintele Senatului, a dat exemple de beneficii aberante la unele instituții de stat care duc la risipa banului public. Unul dintre exemple e acordarea fiecărui salariat Romsilva care iese la pensie o sumă echivalentă cu 15 salarii. Al doilea exemplu este o primă acordată angajaților Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) chiar de Ziua ASF. Bolojan a anunțat că va începe un control detaliat la zecile de instituțiile aflate în subordinea Parlamentului. El a indicat și faptul că în boardul de conducere al ASF sunt prea mulți membri neexecutivi. El a anunțat miercuri aproape 200 de concedieri la Senat și reducerea cu 20% a numărului de mașini și a cotei de combustil.
• Între timp, super-agenția AMEPIP, care va controla toate companiile de stat, a anunțat că 25 au management stabil și profesionist, deși Comisia Europeană a suspendat bani din PNRR pentru probleme la numirea șefilor. Lista companiilor cu probleme poate fi consultată AICI. De asemenea, agenția condusă interimar de fostul comisar european Corina Crețu, a lansat miercuri oficial concursul pentru alegerea unei noi conduceri.

Ceferişti, rezervişti, poliţişti, mineri, silvicultori şi pensionari au protestat față de „ordonanța austerității”

Ceferişti, militari în rezervă, poliţişti, mineri, silvicultori, siderurgişti şi alte categorii profesionale, dar şi pensionari s-au adunat vineri în Piaţa Victoriei, unde au protestat nemulţumiţi de legislaţia în domeniul pensiilor, al salarizării şi de legislaţia echivalentă pentru sistemul de apărare, siguranţă şi ordine publică, precum şi de măsurile luate prin recenta „ordonanţă a austerităţii”. O delegație a Guvernului a avut consultări cu reprezentanți ai sindicatelor și asociațiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Sondaj Inscop: Naționalismul economic, dominant în societate

Circa 57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari, însă 55,8% sunt de părere că „Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, arată un sondaj realizat de Inscop la solicitarea Funky Citizens. Detalii AICI.

Trump a depus jurământul pentru cel de-al doilea mandat la Casa Albă

Donald Trump a depus luni jurământul pentru al doilea mandat la Casa Albă și devine astfel cel de-al 47-lea președinte al SUA. Trump a promis să impună taxe vamale ridicate de 10% până la 20% asupra importurilor globale în SUA, 60% asupra bunurilor din China, pentru a contribui la reducerea deficitelor comerciale ale SUA, care depășesc acum 1.000 de miliarde de dolari anual. Deși SUA produc deja mai mult petrol și gaze decât orice altă țară din lume, în prima zi a președinției sale noul președinte a declarat o „urgență energetică”. Aceasta face parte dintr-o serie de măsuri menite să stimuleze producția deja colosală de combustibili fosili a Americii, susținute de afirmații conform cărora țara trebuie să facă față prețurilor ridicate la energie și să se pregătească pentru cererea crescută din partea „următoarei generații de tehnologie”.

• Acțiunile globale au crescut miercuri, deoarece o serie de noi politici ale președintelui american Donald Trump, combinate cu câștiguri corporative solide, au consolidat optimismul investitorilor, în timp ce incertitudinea tarifelor a menținut dolarul aproape de minimele ultimelor două săptămâni, arată o analiză Reuters.
• Bitcoin a stabilit un nou maxim istoric, depăşind pragul de 109.350,72 dolari, pe măsură ce traderii se pregăteau pentru învestirea preşedintelui ales.
• Trump de asemenea a semnat un ordin executiv prin care revocă obiectivele ambițioase pentru vehiculele electrice impuse de administrația Biden.

Averea combinată a miliardarilor lumii a crescut cu 2.000 de miliarde de dolari în 2024

Averea combinată a miliardarilor lumii a crescut cu 2.000 de miliarde de dolari în 2024, echivalentul a 5,7 miliarde de dolari pe zi, ceea ce înseamnă că a avansat cu un ritm de trei ori mai mare decât în 2023, a anunţat luni ONG-ul Oxfam, înainte de deschiderea forumului de la Davos. Detalii AICI.

Cum vrea UE să țină pasul cu Statele Unite și China

Inteligența artificială, biotehnologia și energia curată la prețuri accesibile vor fi în centrul eforturilor UE de a face blocul competitiv la nivel global și de a se asigura că ține pasul cu rivalii Statele Unite și China, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene consultat de Reuters. Detalii AICI.

Ursula von der Leyen, șefa executivului european, a pus un accent major pe mobilizarea capitalului privat din UE și direcționarea acestuia către investiții în inovare, cercetare și dezvoltare. Comisia Europeană va crea produse de economisire și investiții și noi stimulente pentru capitalul de risc, a mai spus von der Leyen într-un discurs despre viitoarele direcții strategice ale UE în următorii cinci ani.

Planul șoc al Bruxelles-ului pentru a salva industria auto europeană

Stéphane Séjourné nu va renunța: viitorul automobilului în Europa este electric. Într-o deplasare la Stuttgart, fortăreața istorică a industriei de automobile a Bătrânului Continent, comisarul european nu a făcut lucrurile pe jumătate. Confruntat cu un sector aflat în agitație, care reprezintă nu mai puțin de 13 milioane de locuri de muncă și 7% din PIB-ul UE, el a subliniat liniile generale ale unui plan de salvare de ultimă oră. “Visez la o industrie care să-i facă pe europeni mândri și care va fi din nou o forță exportatoare”, a spus el în Germania, în fața unui public de profesioniști. Detalii AICI.

Studiu: Războiul din Ucraina a afectat economia României în 2022

Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflaţia ar fi crescut mai puţin cu 1 punct procentual, arată studiul „Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis” publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacşu, Andrei Tănase şi Radu Vrânceanu. Detalii AICI.

Totodată, UE testează capacitatea băncilor de a face faţă şocurilor geopolitice şi războaielor comerciale. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat luni că va evalua modul în care băncile europene ar reacţiona la o ipotetică creştere a tensiunilor geopolitice şi, ulterior, războaielor comerciale, în viitoarele teste de stres. Detalii AICI.

România respinge Green Deal și îndeamnă la „orientarea” spre cărbune

Printr-o declarație răsunătoare sub titlul „de la green deal la smart deal”, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politica europeană cu privire la tranziția verde și a anunțat o orientare a politicii energetice către cărbune și gaze naturale, relatează Energy Press, citată de Rador Radio România. Aceasta ar fi o “durere de cap” pentru tranziția energetică din Europa, în contextul în care UE mizează pe politicile “green”, pentru dezvoltarea durabilă. Detalii AICI.

El susţine că degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic, demnitarul considerând că nu trebuie renunţat la centralele pe cărbune până nu este pus ceva în loc, cum ar fi centralele pe gaz şi cele nucleare. „Nu e înţelept să susţinem o terapie şoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană”, spune Burduja.

Premieră: Europa a produs anul trecut mai multă energie electrică din soare decât din cărbune

Anul trecut, Europa a produs mai multă energie electrică din soare decât din cărbune, pentru prima dată, analiştii fiind de părere că este o „piatră de hotar” pentru tranziţia către energia curată. Panourile solare au generat 11% din energia electrică a UE în 2024, în timp ce centralele electrice pe bază de cărbune au generat 10%, potrivit datelor Ember, un centru de reflecţie dedicat climei. Detalii AICI.

Salariul minim european a primit aviz negativ

Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), judecătorul cipriot Nicholas Emiliou, şi-a prezentat în 14 ianuarie concluziile cu privire la Directiva europeană privind salariul minim. În evaluarea sa, acesta a ajuns la concluzia că directiva este incompatibilă cu dreptul UE şi, prin urmare, ar trebui să fie anulată. Directiva urmăreşte să stabilească un cadru pentru asigurarea unor niveluri adecvate ale salariului minim şi promovarea negocierii colective. Detalii AICI.

IT-ul românesc începe anul 2025 sub spectrul concedierilor

Anul 2025 începe cu concedieri în piața IT, afectată de turbulențe atât la nivel global, cât și la nivel local, unde Guvernul român a decis eliminarea ultimelor facilități acordate sectorului. Compania de soluții software Wolters Kluwer cu sediul în Cluj-Napoca renunță la o parte din angajați, „ca răspuns la evoluția condițiilor pieței”. Și Cognizant România face o nouă rundă de concedieri, de această decizie urmând să fie afectați 64 de angajați din București, conform informațiilor publicate de consultantul Doru Șupeală. Detalii AICI.

Domeniile care aduc cele mai mari afaceri, pe județe

Domeniile care generează cele mai mari afaceri în București sunt retailul, energia și farma, Clujul mizează pe IT și Construcții, în Timiș sectorul automotive e în continuare decisiv, iar în județul de la malul mării se disting comerțul, energia și transporturile. Datele prezentate sunt realizate pe baza bilanțurilor depuse de firme în 2023 (cele mai recente disponibile) și au fost sintentizate de platformele topfirme.ro, la care se adaugă date de pe platforma Termene.ro și mfinante.ro. Detalii AICI.

Lucrările de locuințe au scăzut cu 22% în primele 11 luni din 2024

În primele 11 luni ale anului 2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, față de aceeași perioadă din 2023: ca serie brută, cu 5,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,9%, arată datele Institutului Național de Statistică. Scăderi semnificative s-au înregistrat la lucrările rezidențiale. Detalii AICI.

Start la lucrările secțiunii Suplacu de Barcău – Chiribiș, parte din Autostrada Transilvania

Constructorul român Erbașu a dat startul lucrărilor la secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș, celebrul lot „Bechtel” de pe Autostrada Transilvania, și își face astfel debutul în construcția de autostrăzi. Construcții Erbașu are 18 luni pentru execuția lotului cu o valoare de 884,12 milioane de lei, fără TVA. Detalii AICI.

Premieră pe șoselele din România: intersecții pe 3 niveluri la Centura București Sud

Constructorul italian Rizzani a reînceput lucrările pentru modernizarea Centurii București Sud (actuala centură) între Autostrada A1 București – Pitești și DN 5 Jilava. Proiectul prevede o premieră: intersecții pe trei niveluri de circulație. În primă etapă, lucrările se desfășoară fără restricții de circulație, acestea urmând să fie instaurate după inaugurarea Lotului 3 din Autostrada București Sud construită de grecii de la Aktor, care este întârziată. Rizzani este constructorul care se chinuie pe Centura Craiova Sud, după cum Economedia a explicat anterior. Contractul cu Rizzani pentru modernizarea și lărgirea celor 15 kilometri are o valoare de 500 de milioane de lei, o durată de 24 de luni și include trei pasaje. Detalii AICI.

2024, an cu progrese slabe pentru infrastructura feroviară

Anul 2024 a fost pentru infrastructura de transport feroviar unul cu progrese în general slabe, arată o reterospectivă realizată de Asociația Pro Infrastructura. Numărul de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, iar transportul de marfă cu 11%. Aceștia avertizează că, practic, niciun tronson PNRR nu are șanse să fie gata la timp, în 2026. Detalii AICI.

Nuclearelectrica a aprobat contractul de aproape 2 miliarde euro pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Nuclearelectrică a anunțat printr-un comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori București că Adunarea Generale a Acţionarilor a aprobat miercuri 22 ianuarie 2025 contractul de aproape două miliarde de euro pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Detalii AICI.

Un consorțiu greco-american va construi trei parcuri fotovoltaice la CE Oltenia

Asocierea americano-greacă Ameresco/Sunel Group (dezvoltator din industria energiei regenerabile, respectiv constructor) a câștigat un contract de peste 300 de milioane euro pentru construcția a trei parcuri fotovoltaice totalizând 360 MW pe terenuri aparținând Complexului Energetic Oltenia, acesta fiind parte din proiectul mai mare de decarbonizare a CEO susținut de Comisia Europeană (prin Fondul de Modernizare) și Banca Europeană pentru Investiții. Detalii AICI.

CEO și Tinmar Energy au scos la licitație construcția altor patru parcuri fotovoltaice, care totalizează 280 MW electrici, anume Turceni, Rovinari, Bohorelu și Pinoasa, a relatat Economedia. Acest proiect costă 250 de milioane de euro, din care cea mai mare parte tot din Fondul de Modernizare.

Profesor român la Tilburg University în Olanda, despre importanța cercetării pentru politicile publice: „Dacă reacționez întotdeauna după…nu merge”

„Dacă ne e clar la timp ce fel de date ne trebuie, cum să le colectăm și avem un model deja gata, am putea imediat să acționăm”, a sintetizat, pentru Economedia, cercetătoarea în economie Otilia Boldea importanța cercetării, care are capacitatea de a pune politicile publice pe drumul corect, după cum spun cei care lucrează în domeniu. Aceasta a plecat din Timișoara în anii studenției și e acum profesor asociat la Tilburg School of Economics and Management, Departamentul de Econometrie și Cercetare Operațională. Are cercetări legate de politici fiscale, dar și de pandemia COVID-19 și efectele sale, despre care spune că ne-ar putea da lecții pentru alte viitoare pericole similare.